PISA este un studiu comparativ organizat la nivel internațional. Acesta urmărește să măsoare dezvoltarea competențelor de bază ale elevilor care se apropie de finalizarea învățământului obligatoriu, respectiv de 15-16 ani, în trei domenii și anume: citire/ lectură, matematică și științe. Un aspect important este acela că  se pune accent pe aplicarea cunoștințelor dobândite în viața de zi cu zi.
Printre țările participante se numără și România care, asemeni mediei internaționale, a înregistrat la ultima evaluare din anul 2018 o ușoară scădere a rezultatelor. Țara noastră deține rezultate aproximative cu cele ale Moldovei, Bulgariei, Emiratele Unite Arabe și Muntenegru.

La nivelul tuturor țărilor participante, pentru domeniul citire/ lectură, scorul a scăzut de la 493, în 2015, la 487; matematică: 489 în 2018 comparativ cu 490, iar științe 489, față de 493.

În România, pentru domeniul lectură/ citire s-a înregistrat o scădere evidentă, de la 434 la 428, însă la matematică realitatea prezentată este mult mai gravă și anume 430, față de 444, în 2015, asemeni domeniului științe: 426, comparativ cu 435.

Se observă, la nivel internațional, o scădere ușor îngrijorătoare pentru domeniile citire/ lectură și științe, însă, diferențe mari se înregistrează în ceea ce privește domeniul destinat matematicii.

Raportul oferă o situație uimitoare asupra unor zone din China, prezentate  ca B-S-J-Z și anume Beijing, Shanghai, Jiangsu și Zhejiang, urmate de Singapore, Monaco(China), Hong-Kong(China), Estonia, Finalanda, Canada și Irlanda. Aceasta este o situație datorată politicilor educaționale.

Pentru fiecare domeniu s-au stabilit câte șase niveluri în funcție de complexitate și de importanța deținerii de către elevii unei țări a anumitor competențe. Astfel, se observă că nivelul al doilea este considerat a fi un nivel de bază care ar trebui atins de către toți elevii din învățământul obligatoriu pentru a putea îndeplini scopul acestui studiu, acela de a se integra eficient în societate.

România, în toate cele trei domenii de cunoaștere, se încadrează în a doua jumătate inferioară a nivelului 2, comparativ cu țările care o depășesc ca punctaj. Bineînțeles, se află cu mult sub media internațională.

Aproximativ jumătate dintre elevii care au susținut evaluarea PISA în anul 2018 au obținut rezultate sub nivelul mediu așteptat. Astfel, în această situație, pentru domeniul citire/ lectură se află 40,8 %, față de 40,4 % în 2015; matematică- 46,5 %, crescând cu 5,7 % față de ultima evaluare PISA; iar la științe a scăzut cu 3% prin comparație cu rezultatele din 2015, respectiv 44 %.

Elevii din țările care se încadrează la nivelul 1 pentru citite/ lectură, respectiv Quatar, Albania, Bosnia & Herzegovina, Argentina, Peru, Saudi Arabia, Thailand, North Macedonia, Baku (Azerbaijan), Kazakhstan, Georgia, Panama, Indonesia, Morocco, Lebanon, Kosovo, Dominican Republic, Philippines, înțeleg texte simple, cu vocabular simplu și cu informații explicite. De asemenea, aceștia nu pot realiza conexiuni cu alte informații, mai ales, întâmpină dificultăți în formularea de concluzii și interpretarea semnificației textelor citite.

Pentru domeniul matematică, în aceeași situație, cu excepția Albaniei și Kazakhstanului, țărilor menționate anterior li se alătură Uruguay, Chile, Mexico, Costa Rica, Jordan, Colombia, Brazil și Argentina. Elevii din aceste zone care au susținut evaluarea pot utiliza elemente de calcul simple. Nivelul achizițiilor este insuficient pentru a putea utiliza gândirea matematică în alt mod sau mediu decât în cel școlar, tipizat.

În ceea ce privește domeniul științelor, pentru nivelul 1 se încadrează o parte ușor mai mică prin comparație cu celelalte domenii, însă din același spațiu socio-economic, respectiv Peru, Argentina, Brazil, Bosnia & Herzegovina, Baku (Azerbaijan), Kazakhstan, Indonesia, Saudi Arabia, Lebanon, Georgia, Morocco, Kosovo, Panama, Philippines, Dominican Republic. Elevii pot recunoaște și identifica unele explicații ale fenomenelor științifice simple, însă nu pot găsi cauza creării lor. De asemenea, corelațiile științifice sunt greu de realizat fără sprijin sau ghidare din partea unui expert.

În ceea ce privește situația elevilor români, 59,2 % s-au încadrat pentru domeniul citire/ lectură minim la nivelul 2, doar 1% atingând rezultatele specifice nivelelor 5 și 6, ceea ce înseamnă că pot înțelege texte lungi, pot utiliza concepte abstracte, pot face diferența dintre fapte și opinii, spre deosebire de ceilalți menționați anterior care înțeleg texte de lungimi medii, extrag ideea principală, caută informații pe bază de criterii date și pot învăța mai departe din cele lecturate.

Dacă la nivel internațional, ponderea pentru nivelul minim 2 la matematică este 76 %, în România procentul este de 53,4  %. Acești elevi pot recunoaște și interpreta fără sprijin cum poate fi reprezentată matematic o situație simplă. Performanțe foarte bune au fost realizate de 3% dintre elevi, în principal, bazate pe capacitatea de rezolvare a problemelor și elaborarea de strategii utile și în viața cotidiană.

Dintre elevii participanți în România, 56%, cu aproximație, se încadrează cel puțin la nivelul 2 pentru domeniul științe. Astfel, ei recunosc fenomenele simple și utilizează cunoștințele acumulate pentru a aprecia anumite concluzii. Doar 1% pot aplica creativ și independent cunoștințele în situații neprevăzute.

Întregul raport publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) evidențiază influența factorului socio-economic asupra performanțelor elevilor.

În România, de exemplu, elevii din mediile defavorizate au obținut rezultate mai slabe, însă și așteptările lor legate de studiile ce urmează a fi parcurse sunt îngrijorătoare. Aceste rezultate se datorează și implicării cadrelor didactice, fapt dovedit și de rezultatele bune obținute de elevii care au apreciat că profesorii lor predau cu dedicare.