Formarea cadrelor didactice este un proces continuu și dinamic, deoarece domeniul educației se schimbă și se adaptează permanent la noile cerințe și tendințe. Astfel, profesorii trebuie să fie deschiși la învățare și să fie dispuși să se dezvolte pe tot parcursul carierei lor didactice. În acest articol, vom analiza două sisteme de formare a cadrelor didactice din România și Germania, având în vedere o serie de criterii: legislație specifică, standarde și competențe profesionale, formare inițială și continuă, furnizori de programe de formare, evoluția în cariera didactică.

Legislație

Sistemul de formare a cadrelor didactice din România este reglementat de legislația în vigoare, care stabilește cerințele și procedurile pentru obținerea calificării de profesor. Printre acestea se numără Legea Educației Naționale nr. 1/2011 și Hotărârea de Guvern nr. 749/2013 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii Educației Naționale. Aceste legi stabilesc cerințele și procedurile pentru obținerea calificării de profesor în învățământul preuniversitar și universitar.

În Germania, sistemul de formare a cadrelor didactice este reglementat de o serie de legi care sunt stabilite la nivel federal și la nivelul fiecărui land. Legea Învățământului din Germania stabilește cadrul general pentru sistemul de învățământ, inclusiv formarea cadrelor didactice. Aceasta include obiectivele, principiile și structura sistemului de învățământ.

Standarde, calificări și competențe profesionale

În România, Ministerul Educației și Cercetării este responsabil de reglementarea și monitorizarea procesului de formare a cadrelor didactice. Acesta stabilește standardele și criteriile pentru calificarea și evaluarea profesorilor. Pentru a deveni profesor în România, este necesar să obții o calificare în învățământul preuniversitar sau universitar, în funcție de nivelul de învățământ la care dorești să predai. Aceste calificări sunt obținute prin absolvirea unor programe de studii acreditate. care acoperă diverse aspecte, cum ar fi competențele pedagogice, cunoștințele de specialitate, abilitățile de comunicare și relaționare cu elevii, dar și aptitudinile de planificare și evaluare a procesului de învățare. Standardele sunt actualizate periodic pentru a se adapta la cerințele și nevoile învățământului actual.

Competențele profesionale în sistemul de formare a cadrelor didactice din România includ abilități de planificare și organizare a lecțiilor, evaluare a elevilor, gestionare a clasei și menținerea unui mediu de învățare pozitiv și stimulativ, comunicare eficientă cu părinții și colegii, competențe ce privesc adaptarea instruirii la particularitățile și nevoile elevului, dar și utilizarea tehnologiei în activitatea didactică.

Standardele sistemului de formare a cadrelor didactice din Germania definesc competențele pe care un profesor trebuie să le dețină. Acestea includ abilități de planificare a lecțiilor, evaluare a elevilor, gestionare a clasei și colaborare cu părinții și colegii. De asemenea, standardele acordă o importanță deosebită dezvoltării competențelor interculturale.

Profesorii trebuie să fie capabili să lucreze cu elevi din diferite medii culturale și să promoveze toleranța și diversitatea în clasă. Câteva standarde educaționale întâlnite în sistemul de formare a cadrelor didactice din Germania, pot fi formulate astfel:

• Profesorii sunt experți în predare și învățare;
• Profesorii sunt conștienți de faptul că sarcina educațională la școală este strâns legată de lecții și de viața școlară.
• Profesorii își dezvoltă constant abilitățile;
• Profesorii participă la dezvoltarea școlii, la modelarea unei culturi școlare care promovează învățarea și un climat școlar motivant.

Modalități de realizare a procesului de formare inițială și continuă

În România, formarea inițială a cadrelor didactice se realizează prin intermediul universităților și instituțiilor de învățământ superior acreditate. Studenții care doresc să devină profesori urmează programe de licență sau masterat în domeniul educației sau în specializările specifice (de exemplu, limba română, matematică, științe sociale etc.). Aceste programe includ atât componenta teoretică, cât și stagii de practică în școli sau instituții de învățământ.

După obținerea diplomei de licență și a pregătirii pedagogice, profesorii intră în etapa formării continue. Aceasta presupune participarea la ateliere, cursuri, seminarii, conferințe și alte activități de învățare care abordează subiecte precum metode de predare inovatoare, evaluare, utilizarea tehnologiei în educație și multe altele. care îi ajută să-și îmbunătățească abilitățile și să-și mențină competențele profesionale actualizate.

În Germania, formarea inițială a cadrelor didactice este un proces riguros și bine structurat. Pentru a deveni profesor, trebuie să urmezi mai mulți pași:

• studii universitare: obținerea unei diplome de licență; studii de masterat;
• practică didactică: efectuarea unor stagii de practică în școli, sub supravegherea unui profesor experimentat;
• examen de stat: Staatsexamen, care include o componentă teoretică și o componentă practică (asemănător examenului de titularizare din România);
• perioada de stagiu: după promovarea examenului de stat, vei trece printr-o perioadă de stagiu (Referendariat), în care vei lucra ca profesor sub supravegherea unui mentor.

După obținerea calificării inițiale, formarea continuă a cadrelor didactice din Germania este un aspect important pentru a asigura o educație de calitate. Există diferite modalități de a-ți dezvolta abilitățile și cunoștințele ca profesor în Germania: parcurgerea unor cursuri de formare; conferințe și seminare; schimburi profesionale; resurse online.

Furnizorii de programe de formare

Furnizorii de programe de formare a cadrelor didactice trebuie să fie acreditați și să respecte standardele și cerințele stabilite de autorități pentru a asigura calitatea și relevanța formării profesionale a profesorilor.

În România, există mai mulți furnizori de programe a cadrelor didactice: Universități și instituții de învățământ superior acreditate, Inspectoratele școlare județene organizează programe de formare continuă pentru cadrele didactice, cum ar fi ateliere, cursuri și seminare, Organizații neguvernamentale, Centre de formare acreditate (CCD-uri)

În Germania, există mai mulți furnizori de programe de formare a cadrelor didactice, precum: Institutul de Formare Continuă a Cadrelor Didactice (Institut für Lehrerfortbildung), Asociația Profesorilor din Germania (Deutscher Lehrerverband), Centrul Național pentru Educație Continuă a Cadrelor Didactice (Nationales Zentrum für Lehrerbildung).

Evoluția în cariera didactică

În România, există o serie de criterii și examene pentru avansarea în carieră, cum ar fi obținerea gradului didactic definitiv, a gradului didactic II și a gradului didactic I. Aceste grade se obțin prin îndeplinirea anumitor criterii de performanță și experiență în învățământ.

În sistemul de învățământ din Germania, există mai multe grade didactice pe care un profesor le poate obține pe parcursul carierei sale: primul grad didactic este „Referendar” (profesorii sunt supravegheați și îndrumați de mentori mai experimentați). După absolvirea stagiului, profesorii pot obține gradul „Lehrer auf Probe” (profesor stagiar) sau „Lehrer mit der Befähigung zum Vorbereitungsdienst” (profesor cu calificare pentru stagiul de pregătire). Aceștia sunt profesori cu contracte pe perioadă determinată. Următorul grad este „Lehrer” (profesor), care este obținut după finalizarea cu succes a stagiului de pregătire și obținerea calificărilor necesare. Profesorii cu acest grad pot preda în școli primare sau gimnaziale.

Pentru a avansa în carieră, profesorii pot obține gradul „Studiendirektor” (director de studii) sau „Oberstudienrat” (consilier superior de studii). Aceștia au responsabilități suplimentare, cum ar fi coordonarea departamentelor sau supervizarea altor profesori.

Ultimul grad didactic este „Schulrat”, inspector școlar, sau „Studiendirektor im Ministerium”, director de studii în Ministerul Educației.

Bibliografie:

• Gliga, L. (2002). Standarde profesionale pentru profesia didactică. București: Editura POLSIB SA Sibiu;
• Standards für die Lehrerbildung: Bildungswissenschaften (Beschluss der Kultusministerkonferenz vom 16.12.2004 i. d. F. vom 07.10.2022)
• Formarea profesională a cadrelor didactice – repere pentru managementul carierei Editura Printech, Bucuresti, 2011, ISBN 978-606-521-793-5- Laura Șerbănescu
• Călin, R.A. & Maria-Mihaela, Pistrițu (2015). Teacher’s Training in Romania and Germany. A Comparative Study, în volumul Conferinţei Internaţionale de Ştiinţe Umaniste şi Sociale „Creativitate. Imaginar. Limbaj”, Ediţia II-a, organizată de Facultatea de Litere din cadrul Universităţii din Craiova, 15-16.05.2015, Editura Sitech, Craiova, (ISBN 978-606-11-4381-8).