Grădiniţa este prima instituţie de învăţământ, este locul în care copiii se despart de părinţi şi vin în contact cu un grup mai mare de copii și cu cadre didactice, urmând un proces de învăţare bine determinat. Pentru ca adaptarea să fie mai facilă, se folosesc diferite tipuri de activităţi pentru a atenua tristeţea despărțirii, dar şi a stimula curiozitatea, interesului, creativitatea preşcolarului.

În fiecare moment al zilei copilul trebuie să fie stimulat să înveţe şi să utilizeze achiziţiile dobândite. Astfel, activităţile cu caracter rutinier, care se desfăşoară pe parcursul întregii zile au un rol important în dezvoltarea preşcolarilor, fiecare moment este pentru el o şansă de a învăţa ceva, iar acestor activităţi desfăşurate în fiecare zi, prin care îi sunt satisfăcute copilului nevoile primare, trebuie să le acordăm aceeaşi atenţie şi timp pe care îl acordăm activităţilor didactice, în planificare, organizare, şi desfăşurare. Formarea acestor rutinelor şi respectarea lor îl ţin pe copil implicat în acţiuni adecvate şi scade frecvenţa momentelor în care copiii pot reda comportamente inadecvate.

Rutinele au rolul de a oferi sentimentul de control şi de predictibilitate asupra evenimentelor din punct de vedere psihologic. Prin desfăşurarea ritmică a acestor activităţi, copiii învaţă despre momentele zilei, activităţile specifice acestora şi succesiunea lor, li se dezvoltă sentimentul de apartenenţă la grup, iar ei se simt în siguranţă. În cadrul întâlnirilor de dimineaţă îşi pot exprima păreri, sentimente, dorinţe pe care le au şi astfel aflăm date importante despre sentimentele şi trăile preşcolarilor în releţie cu grădiniţa.

Activităţile libere prin însăşi denumirea lor lasă deschisă oportunitatea consolidării unor deprinderi morale şi comportamente. Copiii redau în jocul lor atitudini ale adulţilor, se evaluează între ei redând comportamentul observat, iar educatorul trebuie să urmărescă acest joc de rol şi să intervină atunci când este necesar cu eficienţă şi tact pentru a corecta eventualele derapaje. Copiii devin încrezători în forţele proprii atunci când văd că se pot descurca singuri şi chiar pot ajuta alţi colegi mai mici, acesta fiind un moment important în evoluţia copilului.

Prin conţinuturile abordate, activităţile de dezvoltare a limbajului realizează dezvoltarea limbajului preşcolarilor, dezvoltă creativitatea şi prin conţinut fundamenteză ipostaze ale educaţiei moral-civice. Eroii din povestiri şi basme îi arată copilului bunătatea, curajul, altruismul, dărnicia prin antiteză cu trăsăturile negative respective.

Preşcolarilor le plac poveştile, poeziile şi răspund afectiv la comportamentele pozitive ale eroilor preferaţi; astfel Tudor Arghezi îi învaţă, prin poeziile lui, să nu fure şi să nu mintă. Prâslea cel Voinic le insuflă curajul şi spiritul de dreptate, din poveştile lui Creangă, învaţă să urmărească dreptatea ca şi cocoşul din „Punguţa cu doi bani”, fata moşului cea cuminte din povestea „Fata moşului şi a babei”, le oferă un exemplu de altruism iar povestea le arată modul în care viaţa îi răsplăteşte pe cei care au un asemenea comportament. Prin contradicţie zmeii, fata babei cea urâtă şi rea, baba şi găinuşa ei cea leneşă, lupul cel lacom, prezent în mai multe poveşti, le arată copiilor ce înseamnă un comportament negativ şi care sunt consecinţele acestuia. Uneori educatori au pornirea de a prezenta copiilor acţiunile morale doar în viziunea lor proprie nelăsându-i pe preşcolari să-şi formeze şi redea o opinie personală, chiar dacă este susţinută, fapt ce nu duce la formarea discernământului la copii. Poveştile cu început dat sau create după o imagine, dau posibilitatea copilului să-şi demonstreze creativitatea şi gândirea proprie. Putem afla din poveştile copiilor ce îi sperie, ce le place, ce-şi doresc.

Activităţile muzicale, îi ajută pe copii să acţioneze împreună cu colegii, să-i respecte, să realizeze o activitate care să le aducă bucurie lor şi  celorlalţi să le permită exprimarea sentimentelor şi trăirilor prin intermediul muzicii.

Activităţile de desen, pictură, modelaj permit copilului preşcolar să-şi demonstreze creativitatea şi îndemânarea. Copiii învaţă să confecţioneze lucruri frumoase şi utile pe care le pot utiliza ei sau să le dăruiască celor dragi.

Activităţile de cunoaştere a mediului înconjurător le prezintă copiilor fenomene ale naturii, succesiunea anotimpurilor, plantele şi vieţuitoarele, corpul uman, localitatea natală şi ţara şi îi ajută să le cunoască şi să le înţeleagă. Activităţile de ecologizare şi cultivare a plantelor, vizitele în localitate, excursiile, formează un comportament ecologic necesar adultului de mâine.

Activităţile cu conţinut matematic ajută copilul să descopere lumea cifrelor, a culorilor, a formelor geometrice, să înţeleagă măsurarea timpului, dezvoltându-i capacitatea de a accepta cerinţelor formulate de adult ori de colegul de activitate, de a găsi răspunsul corect şi concis la unele întrebări, de a asculta activ, întrebările celorlalţi, vin în sprijinul dezvoltării capacităţii de cooperare, de autoevaluare şi interevaluare, iar toate aceste achiziţii îl ajută să înţeleagă şi să se adapteze mult mai uşor la cerinţele societăţii.

Pentru o bună adaptare și integrare a copilului trebuie să colaborăm cu părinții. În acest sens, activitățile desfășurate cu ei sunt de mare ajutor atât în adaptarea mai ușoară a preșcolarului dar și pe viitor în dezvoltarea copilului.

În cadrul activităților de cosiliere aflăm date importante despre comportamentul copilului în mediul familial și oferim informații despre comportamentul acestora în grădiniță. Ședințele cu părinții prin tematica abordată (lectorate, mese rotunde, chestionare etc) pot realiza o colaborare eficientă care să vină în ajutorul dezvoltării armonioase a copilului.

Bibliografie

• Sion, G.,(2003), Psihologia vârstelor, Editura Fundația România de mâine, București
• Petrovai, D., Preda, V., Petrică S., Brănişteanu, R.,(2012), Pentru un copil sănătos emotional şi social, Editura V&I Integral, Bucuresti
•  Petrovan, R. Ș., (2013), Adaptarea școlară. Pregătirea preșcolarilor pentru debutul școlarității, Revista învățământului preșcorar și primar 1-2, Editura Arlequin
• Şchiopu, U.,Verza E., (1995), Psihologia vârstelor,Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti
• Dughi, T., Roman, A., (2009), Dimensiuni Psihologice asupra învăţării, Editura Universităţii Aurel Vlaicu,
• Egerău, A.,(2016), Managementul relaţiilor educaţionale, Editura Universităţii Aurel Vlaicu, Arad
• Colceriu, L., (2008), Psihopedagogia învăţământului preşcolarAdaptarea copiilor preșcolari la grădiniță