Titlul eseului elaborat ar putea fi și „Profesorul – între autoritate și putere”. Cât de autoritar trebuie să fie un profesor în timpul lecției? Care este limita? Mai întâi, aș sublinia faptul ca autoritatea (puterea) și democrația se stabilesc în funcţie de specificul relației profesor-elev. Dincolo de conținuturile concrete care se transmit în activitatea didactică, este importanta interacțiunea care se statornicește între clasa de elevi și profesor, precum și atitudinea acestuia în a se relaționa la grup și la fiecare elev în parte.

Relaţia profesorului cu elevii reprezinta o construcție reciprocă, dinamică în funcţie de circumstanţe şi scopuri educative. Ea este rezultatul unei „opere” comune ce se definitivează în timp, prin implicarea ambelor părţi. Personalitatea profesorului trebuie să se adapteze la cerințele elevilor, astfel încât sa existe un progres. Autoritatea, care este o dimensiune pozitivă în educaţie, nu se impune, ci se câștigă.

Cele trei tipuri de relații (democratic, laisser-faire și autocratic) ar trebui îmbinate astfel încât elevilor să nu li se afecteze stima de sine. Însă și profesorul trebuie să simtă ca are autoritate și că nu este o simplă „unealtă” a societăţii în care trăieşte. Nocivitatea unui stil al clasei de tip autoritar, tiranic, este evidentă. Se creează o atmosferă de ostilitate în care elevii se tem să încerce, de teama unui eșec. Indiferent de personalitatea profesorului, relația cu elevii este marcată de simpatia lui pentru elevi și de bucuria de a preda. Prima cerinţă a unui profesor bun și eficient   este menţinerea ordinii, acceptarea punctelor de vedere şi, în același timp, să nu fie subminate evoluţiile mai lente ale celor mai slabi.

Şi în cazul în care apar situații conflictuale, сare leader ar fi cel potrivit? Care sunt efectele contactului din priviri, deplasării către elevul cu probleme, gesturilor non verbale (încruntarea sprâncenelor, privirea directă, amenințarea cu degetul)? Sunt de evitat mijloacele psihologice (ridiculizarea, sarcasmul) și cele fizice dureroase (violența). Izolarea în aceeași sală de clasă este admisă, însă e de preferat evitarea izgonirii sale afară sau trimiterea lui la director. Autoritatea nu trebuie confundată cu violența sau măsura de forţă de care profesorul poate să abuzeze, ci ca o trăsătură care ar trebui sa fie dată fiecărui profesor  să managerieze corect o oră. Elevii trebuie să-l asculte, dar să existe în același timp respect și apreciere reciproca.Un atu ar profesorului ar putea constitui metodele de predare care îi pot atrage pe elevi, încurajându-i și dezvoltându-le dorinţa de a asimila.

Deseori, în timpul orelor mele  folosesc metoda mozaicului (jigsaw). Metoda se bazează pe un principiu relativ simplu: fiecare dintre grupurile de studiu primeşte o parte specifică a unei probleme pe care trebuie să o trateze din punctul său de vedere. Pentru ca acest lucru să se întâmple, ei devin „experţi” în această parte a problemei. Ceilalți membri ai grupului devin experţi în alte probleme. Fiecare grup se focalizează pe partea care i-a revenit. Apoi, fiecare echipa isi va desemna un membru care să prezinte tema desemnată. Asa se constituie ”mozaicul”, din părţi ale aceleiași probleme care trebuie să se armonizeze și să funcţioneze ca un întreg. Mărturisesc că folosesc ambele tehnici la ora de franceza şi că am rezultate. Ca un dezavantaj aș putea sublinia faptul că nu exista competiţie. Elevii sunt atraşi de metodele interactive care includ și întrecerea.

Tehnica plusurilor și a minusurilor. Participanţii sunt împărţiţi în două tabere. Fiecare dintre componenții unei tabere îi va alege un coleg din cealaltă tabără pentru a discuta cu el. Prima faza a discuțiilor  va cuprinde o centrare pe minusuri (ceea ce nu a fost învățat). Aceste minusuri vor fi notate pe foi de hârtie. Şi plusurile vor fi numărate. Când toţi participanţii au trecut prin aceste două etape, se afişează pe perete plusurile și minusurile. Formatorul va şti care sunt plusurile si minusurile și va rectifica metodele de predare.

Indiferent de situaţie, există câteva recomandări pentru profesorul care a hotărât că se impune pedepsirea unui elev:

• nu recurge la ameninţări, acţionează;
• nu folosi sarcasmul, ridiculizarea sau crearea unei situaţii stânjenitoare pentru elev; acestea
• produc resentimente, înstrăinează clasa de profesor şi pot determina chiar riposte;
• nu pedepsi la mânie, nu atinge elevul la mânie, este importantă menţinerea calmului
• nu aplica pedepse umilitoare din punctul de vedere al persoanei sau al colectivului; nu muştrului un elev în public, nu prelungi incidentul;
• nu utiliza temele ca pedeapsă pentru un comportament inadecvat, deoarece poţi distruge valoarea temelor pentru procesul de învăţare;
• nu pedepsi întreaga clasă pentru vini individuale, deoarece se pot produce resentimente

Managerul este cel care poate asigura coeziunea grupului pentru crearea atmosferei de învățare. Profesorul Mielu Zlate defineşte relaţiile interpersonale ca „legături psihologice conştiente si directe între oameni”. Acelaşi autor precizează şi condiţiile de realizare a relaţiilor interpersonale.

Regulile ne pot ajuta in predare, în anumite condiții:

• să fie stabilite la începutul anului şcolar;
• să fie formulate pozitiv, specificând comportamentul aşteptat;
• să fie precizate simplu;
• lista de reguli să fie scurtă (5-6 reguli, pentru a nu fi uitate);
• să includă numai regulile pe care le consideră necesare;
• să se focalizeze pe comportamente specifice;
• să fie stabilite împreună cu elevii;
• să fie afişate într-un loc vizibil pentru ca elevi să şi le reamintească;
• să fie discutate şi explicate elevilor;
• să fie precizate toate consecinţele nerespectării unei reguli;
• să fie precizate recompensele respectării regulilor.

Dacă impunem anumite reguli încă de la începutul anului, autoritatea ca manager al clasei ne este recunoscută și dovedim că încurajăm și promovăm participarea democratică.

Bibliografie
a) Alberto, P.A., Troutman, A.C. , Applied Behaviot Analysis for Teachers,1990 (3rd ed.) New York: Macmillan Publishing Comp.
b) www.tourettesyndrome.net
c) www.lacoe.edu