Sari la conținut
Revista Profesorului

Cum și când să vorbim despre război și conflicte cu copiii

• Cristiana-Oana Ichim • Școala Gimnazială Nr. 28, Galați (Galați) • România

Conflictele armate contemporane nu rămân izolate în zonele de război – prin intermediul mass-media și rețelelor sociale, acestea pătrund în casele și conștiința copiilor din întreaga lume. Cercetările în psihologia dezvoltării demonstrează că expunerea la conținut violent poate genera răspunsuri emoționale complexe la copii, de la anxietate generalizată la tulburări de somn și comportamente regresive. În contextul actual al conflictului din Ucraina, părinții și educatorii se confruntă cu provocarea de a media între nevoia copiilor de a înțelege realitatea și necesitatea protejării sănătății lor mentale. Abordarea științifică a acestei problematici evidențiază importanța comunicării adaptate dezvoltării cognitive, care să ofere în același timp securitate emoțională și înțelegere factuală.

Articol integral: Cum și când să vorbim despre război și conflicte cu copiii

Avantaje și limite ale stilurilor manageriale, raportate la caracteristicile și cerințele școlii contemporane

• Simona Elena Suflea • Școala Gimnazială, Merei (Buzău) • România

Cerințele școlii contemporane pun profesorul în situația de a se adapta la particularitățile clasei de elevi. Conducerea în cadrul clasei de elevi este un proces complex ce implică acțiuni de proiectare, organizare, monitorizare, evaluare, motivare, consiliere. Rolul profesorului este unul complex. Stilurile de conducere sunt adaptate la contextul în cadrul căruia se desfășoară activitatea. Nu putem afirma că există un stil managerial standard cu nivel maxim de eficiență. Profesorul poate „împrumuta” din caracteristicile celor trei stiluri manageriale principale la nivelul clasei. Astfel, fiecare stil managerial prezintă atât avantaje, cât și limite. În continuare, voi  prezenta avantajele și dezavantajele principalelor stiluri de conducere: autoritar, democratic și laissez-faire.

Articol integral: Avantaje și limite ale stilurilor manageriale, raportate la caracteristicile și cerințele școlii contemporane

Rolurile cadrului didactic în sistemul de învățământ

• Amalia Petrescu • Școala Gimnazială, Galeșu - Brăduleț (Argeș) • România

A fi profesor înseamnă a practica social funcția de dascăl. Profesia de profesor pentru orice formă de învățământ implică o serie de responsabilități, roluri, deziderate, competențe, calități, aptitudini, care o fac să fie diferită de multe alte profesii, al căror „obiect” al muncii este omul. În cadrul școlii, profesorul este cel ce conduce activitatea didactică desfășurată în vederea atingerii obiectivelor și formării competențelor, prevăzute în documentele școlare, dând sens și finalitate educativă tuturor componentelor implicate în procesul educațional. Unele dintre aspectele importante în ceea ce privește această profesie le reprezintă competențele profesionale care includ ansamblul de capacități cognitive, afective, motivaționale și manageriale, care interacționează cu trăsăturile individuale, de personalitate ale cadrului didactic, conferindu-i acestuia calitățile necesare efectuării unei prestații didactice care să asigure capacitatea de formare a competențelor la formabili.

Articol integral: Rolurile cadrului didactic în sistemul de învățământ

De la carte la ecran: cum transformă multiliterația educația de azi

• Maria Gabriela Bulgăreanu • Liceul Teoretic Constantin Brâncoveanu (București) • România

În contextul actual al educației, conceptul de multiliterație se impune drept o competență fundamentală, indispensabilă procesului de formare a individului pentru a răspunde transformărilor accelerate ale societății contemporane. Spre deosebire de literația tradițională, circumscrisă capacității de a citi și a scrie, multiliterația se definește prin aptitudinea de a construi, interpreta și comunica sensuri în multiple forme expresive și în contexte variate, de la textul scris până la imagine, sunet, hipertext sau conținut digital interactiv. Această competență reflectă caracterul pluralist și complex al lumii actuale, dominată de globalizare, diversitate culturală și inovație tehnologică.

Articol integral: De la carte la ecran: cum transformă multiliterația educația de azi

Noile educații și preșcolaritatea

• Petrina Cati Panaitiu • Grădinița cu Program Prelungit Nr. 1, Matca (Galați) • România

Educație ecologică implică dezvoltarea unei atitudini pozitive, absolut necesară față de mediul înconjurător. Realitatea ne arată că grija față de mediu trebuie să fie o componentă esențială a dezvoltării morale, spirituale, sociale și culturale a generațiilor actuale. Educarea în spirit ecologic de la cele mai fragede vârste este la fel de importantă ca și educația intelectuală, morală sau estetică. La vârsta preșcolară, așa cum bine știm, puterea exemplului este foarte importantă, în acest sens, cadrele didactice, și nu numai, trebuie să implice copiii în activități de îngrijire a plantelor și animalelor, în curățenia din sala de grupă, precum și în mediul în care trăiește. Chiar dacă nu putem vorbi despre un activism ecologic la preșcolari, însă, putem vorbi despre formarea unei conștiințe de ocrotire a mediului ce urmează să fie dezvoltată și valorificată în ciclurile școlare următoare.

Articol integral: Noile educații și preșcolaritatea

Pedagogia în mediul rural – provocări și oportunități pentru profesorul de azi

• Elena Onea • Școala Gimnazială Nicolae Russu, Sita Buzăului (Covasna) • România

Educația în școala rurală a cunoscut, în ultimii ani, transformări vizibile și de substanță. Imaginea clasică a unei școli mici, cu resurse limitate și condiții precare, este astăzi tot mai mult înlocuită de realitatea unor spații modernizate, care oferă elevilor condiții similare celor din mediul urban. Curțile asfaltate, clădirile renovate, mobilierul nou și dotările digitale încep să facă parte acum din viața cotidiană a elevilor și profesorilor. Tablele interactive, calculatoarele performante și accesul la internet de mare viteză sunt resurse folosite frecvent în lecții, oferind un cadru educațional adaptat cerințelor secolului XXI. Această modernizare schimbă imaginea școlii de sat și demonstrează că mediul rural nu este sinonim cu lipsurile, ci poate deveni un spațiu al progresului și al inovării.

Articol integral: Pedagogia în mediul rural – provocări și oportunități pentru profesorul de azi

Profesorul și elevul, între exigență și neglijență afectivă

• Simona Ilieș • Școala Gimnazială Mihail Sadoveanu, Vaslui (Vaslui) • România

De cele mai multe ori, prin pregătire, măiestrie pedagogică și entuziasm, profesorul realizează un contact pozitiv cu elevii, chiar și cu copiii cu nevoi speciale, acesta favorizând procesul instructiv-educativ. Dragostea pentru copii, capacitatea de empatie, delicatețea sufletească, spiritul de echitate, tactul pedagogic, puterea de stăpânire de sine, competența și pasiunea pentru disciplina pe care o predă și în genere pentru cunoaștere, alegerea de activități atractive la lecție și talentul de a trezi interesul elevilor pentru proiecte de cercetare (eventual și prin exemplul personal), ușurința de a se adapta la neprevăzut și necapitularea în fața greutăților, exigența și constanța în cerințele formulate, ca și priceperea de a realiza o corectă evaluare a performanțelor elevilor sunt tot atâtea calități care asigură eficiența muncii la catedră, producându-i educatorului satisfacție. Evident, totul pe fondul unei bune sănătăți fizice și psihice, căci este un lucru demonstrat nu multe profesii sunt atât de solicitate sub ambele aspecte ca cea de educator.

Articol integral: Profesorul și elevul, între exigență și neglijență afectivă

Educația între natură și societate: Rousseau și Mill în gândirea educațională modernă

• Bianca-Elena Geambașu • Școala Gimnazială Înv. Clemența Beșchea, Căpățânești (Buzău) • România

Dezbaterea asupra naturii și scopurilor educației a marcat gândirea pedagogică de-a lungul secolelor, generând perspective diverse care continuă să influențeze practicile educaționale contemporane. Două viziuni fundamentale se detașează în literatura de specialitate: cea care privește educația ca un proces de dezvoltare naturală a potențialului uman și cea care o conceptualizează ca instrument de construire a fericirii individuale și sociale. Aceste abordări, deși aparent divergente, oferă perspective complementare asupra rolului educației în formarea personalității și în structurarea societății.

Articol integral: Educația între natură și societate: Rousseau și Mill în gândirea educațională modernă

Educarea elevilor în spirit cooperant, participativ

• Florina Violeta Ardelean • Colegiul Național Pedagogic Regina Maria, Deva (Hunedoara) • România

În ultimii ani, România s-a angrenat într-o adevărată „cursă” în vederea integrării în marea familie a țărilor europene din care face parte ca așezare geografică sau ca trecut istoric. Datorită faptului că „atmosfera” țărilor  Uniunii Europene presupune niște standarde economice, politice, culturale, sociale axate pe valorile democrației, România trebuie să-și unească eforturile pentru a se ralia la aceste niveluri de dezvoltare. În acest context, un rol deosebit revine educației, formării tinerilor,  adevărata „locomotivă” a integrării europene, după cum se exprima un politician european. Formarea continuă a tinerilor include o serie de strategii educaționale, din care menționăm formarea unui spirit cooperant, participativ în virtutea căruia să acționeze ca un cetățean european în deplină cunoștință de cauză.

Articol integral: Educarea elevilor în spirit cooperant, participativ

Rolul textului literar în predarea limbii franceze

• Nicoleta Mirela Feier • Școala Gimnazială Mircea Sântimbreanu, Brad (Hunedoara) • România

Accentul pus pe comunicare are ca rezultat excluderea textului literar din practicile de la clasă în predarea limbii franceze ca limbă străină (FLE). Dacă analizăm varietatea de manuale alternative, ajungem la aceeași concluzie: toate sunt axate pe texte artificiale, extrase din reviste, ziare sau texte special concepute pentru elevi. Mai mult, textele literare sunt foarte rare în aceste manuale, iar timpul alocat pentru o astfel de lecție este foarte restrâns. Regăsim mai multe texte literare doar la niveluri mai avansate, adică începând cu anul al cincilea de studiu (în special la liceu). Falsa convingere că textul literar ar putea limita exprimarea orală la clasă a condus la neglijarea acestor tipuri de texte.

Articol integral: Rolul textului literar în predarea limbii franceze