Școala contemporană este provocată constant să se adapteze la schimbările de viziune, filozofie și practică educațională. Acest lucru a adus, de-a lungul istoriei pedagogice, imense progrese în dezvoltarea umană, în regândirea permanentă a unei căi mai bune pentru evoluția modului în care educația trebuie realizată.
Blended-learning reprezintă o nouă ofertă propusă sistemelor formative pentru a elimina impedimentele de formare create de contexte perturbatorii sociale. Abordarea „blended-learning” a implicat creionarea mai multor definiții care s-au definitivat de-a lungul anilor ’90: hybrid learning, technology mediated instruction, web-enhanced instruction, mix-mode instruction; aceste concepte se referă la combinarea oportunităților și materialelor online cu metodele clasice ale sălilor de clasă în care profesorii și elevii se întâlnesc.

Cu toate că la sfârșitul anilor ’90, abordarea a primit mai multe critici decât laude, totuși, în perioada pandemiei recente a fost reactivat considerabil conceptul. Identificarea metodelor de realizare a educației copiilor și în astfel de contexte a devenit extrem de importantă, atât pentru elevi, cât și pentru profesori. Răspunsul societății românești la provocarea creată, necesitatea de adaptare rapidă a întâmpinat numeroase bariere materiale și economice. Cu timpul, schimbări importante s-au produs.

O întrebare fundamentală, însă, se referă la atitudinea elevilor față de aceste schimbări. Sunt binevenite? Aduc beneficii? Se pot adapta copiii din toate mediile sociale?

Problematizarea dimensiunilor se realizează la nivel internațional și nu reprezintă o temă specifică doar pedagogiei americane.

Studii de cercetare a paradigmei au fost realizate peste tot în mediile universitare. Attitude of students towards blended learning (Adenekan și Jatto) este o investigație ce și-a propus să identifice atitudinea studenților și să înțeleagă factorii care o influențează. A fost aplicat un chestionar pe un eșantion de 130 de subiecți, care a avut următoarele obiective, cu rezultatele aferente:

a. Identificarea atitudinilor studenților din universitate referitoare la BL.
▪ 95% le place introducerea conceptului de blended learning
▪ 90% apreciază că e-learning este interesant și plăcut
▪ 74% au preferat clasele online
▪ 79% sunt de acord că BL îi face mai responsabili pentru studiu
▪ 90% apreciază că BL îi determină să se pregătească mai bine pentru lecții
▪ 79% afirmă că și-au organizat timpul mult mai bine prin învățarea online.

b. Identificarea provocărilor întâmpinate de studenți în adoptarea BL.
▪ 59% au considerat că BL încurajează lenea
▪ 95% consideră că principala provocare este reteaua de net și conectivitatea
▪ 84% consideră că unele aspecte sunt mai bine tratate prin prezența fizică în clase
▪ 90% cred că blended learning reduce neplăcut contactul uman
▪ 84% au fost de acord că electricitatea este o problemă majoră

Alt studiu realizat în spațiul european (Student Experience, Satisfaction and Commitment in Blended Learning: A Structural Equation Modelling Approach; Santiago Batista – Toledo; Diana Gavilan – University of Madrid, Spain) explorează în profunzime experiența studenților cu blended learning din perspectiva comportamentului social, afectiv-cognitiv, senzorial și formativ. De asemenea, testează impactul blended learning asupra satisfacției și angajamentului pentru învățare. Eșantionul a fost constituit din 467 de studenți care au răspuns la un chestionar. Conceptele implicate descriu teme, precum Social-behavioural experience,  Affective-cognitive experience, Sensory experience, Formative experience. Concluziile cercetării reflectă următoarele:

• Experiențele social-comportamentale, cele afectiv-cognitive, cele senzoriale, precum și cele formative influențează gradul de satisfacție al studenților.
• Gradul de satisfacție influențează angajamentul afectiv și normativ al studenților.

O altă cercetare este realizată în spațiul pedagogic românesc, cu adaptările și caracteristicile specifice (Blended Learning Model: A Feasible Option for Romanian Undergraduate Education System; Andreea Cristina – Stroe – Bucharest University of Economic Studies, Romania). Acest studiu își propune să ofere o imagine mai clară asupra a ceea ce înseamnă blended lerning și care sunt modele sale. Mai mult, această cercetare se concentrează asupra fiecărui model din perspectiva posibilității de implementare la diferite nivele ale sistemului de învățământ. Există două mari paliere de analiză: primul prezintă un overview al celor mai renumite tipuri de blended lerning; al doilea oferă o comparație între aceste tipuri. Mai mult fiecare tip este analizat prin raportare la fiecare nivel școlar: grădiniță, primar, gimnazial și liceal.

Concepte. Tipuri de blended learning (după Staker and Horn)

a. Rotation model (modelul rotativ) face o modificare în programul original. Formatorul va media rotațiile în grupul de studiu. Studenții pot beneficia de una dintre variante: învățarea online, activități de grup, sarcini individuale pe computer sau instruire deplină în clasă. Modelul este divizat în:
▪ Station-rotation model – rotația este realizată în aceeași sală de clasă, iar elevii se mută de la o stație la alta;
▪ Lab-rotation model – implică, de asemenea, mișcare, dar în acest caz totul depinde de posibilitatea școlii de a pune la dispoziție o clasă dedicată special activităților online; alternarea se face între clasa regulată și clasa de e-learning;
▪ Individual-rotation model – abordează învățarea centrată pe elevi, iar aceștia se rotesc în funcție de nevoile lor, fie prin alegerea clasei clasice, fie prin selectarea cursurilor online;
▪  Flipped classroom – prezintă o rotație între online și face-to-face, în sensul că unele conținuturi vor fi parcurse de elevi acasă, iar la școală vor fi discutate sau aprofundate temele.

b. Flex model este orientat mai mult spre activitățile online. Elevii studiază și aplică pe cont propriu. In acest caz, profesorul este doar un mediator, un instrument care oferă orientare limitată în procesul de învățare.

c. Self-blend model a fost conceput pentru elevii care doresc să-și îmbogățească cunoștințele prin participare la ore suplimentare. Modul de interacțiune este atât face-to-face, cât și online.

d. Enriched virtual model este o combinație între online și face-to-face, în sensul că activitatea începe prin prezența profesorului, dar se continuă pe cont propriu în online.

Autoarea realizează o edificatoare corespondență între nivelurile de școlaritate și modelele care se pot asocia în context românesc.

Abordatea de tip blended-learning încă se găsește într-o fază de analiză. Studiile și referințele bibliografice sunt reduse, literatura de specialitate așteptând mai multe indicații privid modalitatea de realizare, avantajele, dezavantajele și consecințele implementării depline a unei astfel de perspective.

Raportând, însă, necesitatea realizării educației și a formării copiilor și tinerilor la orice context provocator al vremurilor, putem afirma că implementarea blended-learning poate reprezenta o soluție reală și productivă, provocatoare și problematizantă.

Bibliografie
Tolulope E. Adenekan PhD; Omeiza V. Jatto – Lead City University, Oyo State, Nigeria
Atitude of students towards blended learning
Santiago Batista – Toledo; Diana Gavilan – University of Madrid, Spain
Student Experience, Satisfaction and Commitment in Blended Learning: A Structural Equation Modelling Approach
Andreea Cristina – Stroe – Bucharest University of Economic Studies, Romania
Blended Learning Model: A Feasible Option for Romanian Undergraduate Education System
Resurse web
en.wikipedia.org/wiki/Blended_leraning