În vremuri conduse de roboți și microtehnologie, literatura romană este vitregită și caută soluții pentru salvare. Această salvare vine de la un mare profesor: profesorul cameleon. Acela care se adaptează condițiilor de mediu, atacurilor fără fairplay a unei societăți mult prea grăbite pentru a mai savura o creație lirică sau pentru a colinda meleagurile romanești alături de Nică. În acest semn se impune o regrupare și un contra-atac. Exploatând aceste mijloace moderne în favoarea noastră, a celor de la catedră. Nu mai este timp pentru a căuta scuze: că elevii nu sunt atenți, că se plictisesc și nu îi mai atrage literatura, că nu mai citesc… E timpul să enumerăm acele soluții pe care eu, profesor de romȃnă la clasele de gimnaziu le-am găsit utile și productive pentru a-mi atrage elevii, pentru a-i stimula și pentru a-i determina să citeasca, din nou, cu plăcere literatură română și universală.

Momentul-zero al acestei descoperiri-că pot face din dispozitivele mobile o sursă de învățare- a reprezentat-o lecția de vocabular de la clasa a VII-a, când, ajungând la neologisme, am constatat că elevii nu dețin un astfel de dicționar. Și cu toate frustrările momentului, am avut prezența de spirit să întreb: Cine are conexiune la net? Bineînțeles că toată clasa. Haideți să identificăm sensurile termenului: malițios. Și-cred că așa s-a simțit Arhimede sau vreun alt mare inventator – ce-ar fi dacă unii căutați termenul malițios, alții căutați termenul vindicativ, alții termenul opulent… și tot așa.

Imaginea elevilor cu telefoanele pe bănci, căutând de zor, navigând pe net, mi s-a părut genială. Și productivă. Pentru că am reușit, cu resurse puține, să îmi ating obiectivele lecției. Bun, la exercițiile de gramatică există relativ multe soluții, dar marele nostru of – faptul că elevii nu citesc – cum îl putem îndrepta.

Literatura română este în suferință datorită invaziei mijloacelor electronice și multimedia, care ne îndepărtează de paginile sfioase ale volumelor de lecturi, iar basmele românești reprezintă domeniul care ni s-a părut o categorie de lecturi care îi va apropia din nou pe elevi de personajele literare, de universul fantastic al literaturii, de momentele unice ale firelor epice….

De aceea am văzut extrem de util un proiect – Comorile basmelor românești –  care să îi atragă pe elevi prin ineditul activităților propuse, care să-i facă pe elevi să citească basmele propuse cu plăcere și să creeze propriile basme, să participe la concursurile propuse.

De la cele mai fragede vârste, copiii sunt fascinați de întâmplările fantastice și de personajele neobișnuite din basme, căci lectura și lucrul pe aceste texte determină formarea unui vocabular elevat, dezvoltarea imaginației și mai ales realizarea unor activități interdisciplinare, menite a stimula creșterea interesului pentru școală, menite a furniza elevilor surse atractive de lucru și de a-i îndrepta spre lectură.

Obiectivele proiectului, deși numeroase, se ating la fiecare oră de limba și literatura română. În cadrul proiectului sunt prevăzute numeroase activități inedite, pornind de la o bibliografie dată de basme culte românești:
a) periplu geografic-fixarea unor puncte de reper pentru scriitorii cunoscuţi pe o hartă subiectivă a lecturii;
b) vizionarea de ecranizări ale basmelor din bibliografie;
c) realizarea unor prezentări power-point a basmelor;
d) identificarea unor melodii potrivite pentru unele secvențe din basme;
e) micul detectiv-corelarea personajelor/ acțiunilor cu operele literare parcurse;
f) întocmirea de portrete de personaje în urma lecturilor parcurse;
g) întocmirea dosarului de lectură;
h) parada personajelor din basme;
i) machete.

Proiectul se va finaliza cu un concurs de creație literară – fiecare școală parteneră va selecta cele mai frumoase 3 lucrări – basme cu început dat și un concurs de cunoștințe generale online din bibliografia propusă (maxim 5 elevi).

Îmbinarea tehnicilor tradiționale, clasice – lectura-citirea – cu cele moderne – vizionarea de ecranizări ale basmelor – de variante 3D, căutarea pe telefon a unor elemente de vocabular, a unor imagini sugestive care să le permită formularea unor opinii, permite ca profesorul să fie considerat un modern, să se apropie de ceea ce ii place elevului.

Desfășurarea concursului online a suscitat atenția și interesul elevilor ce au fost mai determinați să citească, întrucât rezolvarea unei cerințe de la literatură nu implica un timp mare de lucru. Pentru a putea participa la concurs elevii puteau să se conecteze de pe telefonul mobil, în timpul unei pauze, sau într-un interval de timp alocat de cadrele didactice.

*  *  *

Acest articol preia textul „Basme, telefoane, lexic… Turnul Babel modern”, de același autor, publicat în iTeach: Experiențe didactice, nr. 8/ 2018.