Acest raport oferă o imagine de ansamblu detaliată asupra nivelului actual al competențelor digitale în rândul cadrelor didactice din România, evaluat pe baza instrumentului de autoevaluare DigCompEdu. Analiza acoperă cele șase domenii ale cadrului european și se bazează pe un eșantion național reprezentativ, colectat în perioada ianuarie 2024 – mai 2025. Rezultatele arată că, deși profesorii români manifestă un angajament solid în ceea ce privește dezvoltarea profesională și practicile reflexive, aceștia se confruntă cu provocări semnificative în gestionarea resurselor digitale, facilitarea învățării colaborative și autoreglate, precum și în sprijinirea elevilor în dezvoltarea unei cetățenii digitale responsabile. Raportul se încheie cu recomandări strategice pe termen scurt, mediu și lung pentru consolidarea ecosistemului pedagogic digital din România.

Introducere

Competențele digitale ale cadrelor didactice reprezintă unul dintre pilonii esențiali ai educației contemporane. Într-un sistem educațional digitalizat, profesorii trebuie să integreze tehnologia în mod eficient, pentru a sprijini o învățare relevantă și incluzivă. Prezentul raport utilizează date colectate prin intermediul instrumentului de autoevaluare DigCompEdu (https://digcompedu.net/statistici), pentru a analiza nivelul competențelor digitale în rândul profesorilor din România, în raport cu cele șase domenii ale cadrului european DigCompEdu. Analiza este aliniată la prioritățile europene privind dezvoltarea profesională a cadrelor didactice în era digitală și oferă o imagine exhaustivă asupra punctelor forte actuale, precum și a punctelor slabe care necesită atenție.

1. Metodologie

Datele au fost colectate în perioada ianuarie 2024 – mai 2025 prin autoevaluările completate de 2.672 de cadre didactice la nivel național. Participanții provin atât din învățământul primar, cât și din cel secundar, din medii urbane și rurale, acoperind toate ariile curriculare. Chestionarul DigCompEdu evaluează 22 de competențe, grupate în șase domenii majore, fiecare competență fiind notată cu un scor cuprins între 0% și 100%. Aceste date oferă o evaluare sistemică a nivelului actual de integrare digitală în practicile didactice.

2. Rezultate detaliate pe domenii

Cadrul DigCompEdu structurează competențele digitale în șase domenii-cheie. Mai jos este prezentată o sinteză a scorurilor medii și a interpretărilor calitative pentru fiecare domeniu, pe baza eșantionului național analizat.

Domeniul 1: Dezvoltare profesională (scor mediu: 61,9%)
Acest domeniu analizează modul în care cadrele didactice utilizează instrumentele digitale pentru a comunica, a colabora, a reflecta asupra practicii lor și a-și continua formarea profesională.
Domeniu de competență                  Scor                 Interpretare
Comunicare organizațională     59.4%              Profesorii manifestă o competență digitală moderată în ceea ce privește comunicarea la nivel instituțional. Deși reușesc să utilizeze e-mailul și aplicațiile de mesagerie uzuale, întâmpină provocări legate de integrarea platformelor colaborative mai complexe.
Colaborare profesională      57.6%              Competențe moderate de implicare în rețele online; este necesar un sprijin suplimentar pentru partajarea eficientă a resurselor.
Practica reflexivă            62.7%              Profesorii utilizează în mod activ instrumente digitale pentru reflecție pedagogică și evaluarea propriilor practici didactice. Mulți optează pentru portofolii electronice și aplicații specifice care le permit să-și urmărească și să-și valorifice progresul profesional.
Dezvoltare profesională       67.9%              Scorul ridicat reflectă un angajament solid al profesorilor față de oportunitățile de formare continuă online. Aceștia se implică activ în webinare, cursuri digitale și comunități de învățare virtuală.

Rezultat evidențiat: Dezvoltarea profesională este domeniul cel mai avansat al competențelor digitale în rândul profesorilor. Acesta reflectă implicarea activă în învățarea online autodirijată, participarea la webinare și integrarea în comunități de învățare digitală. Nivelul ridicat de angajament față de dezvoltarea profesională continuă sugerează existența unei baze solide pe care pot fi consolidate competențe pedagogice digitale mai extinse. Accentul pus pe practicile reflexive și pe dobândirea proactivă de noi competențe îi poziționează într-o poziție favorabilă pentru o transformare digitală sustenabilă, cu condiția extinderii strategice a acestui impuls și către celelalte domenii de competență.

Domeniul 2: Resurse digitale (scor mediu: 53.4%)
Acest domeniu se concentrează pe modul în care cadrele didactice interacționează cu resurse didactice digitale, în special pe modul în care acestea identifică, dezvoltă, adaptează, organizează și gestionează în mod etic astfel de resurse în practica lor educațională.
Domeniul de competență                 Scor                 Interpretare
Selectarea resurselor digitale             60.5%       Profesorii demonstrează un nivel adecvat de competență în selectarea resurselor digitale, reușind să identifice materiale relevante, însă au nevoie de sprijin în evaluarea calității acestora.
Crearea și modificarea resurselor digitale    55.4%      Nivelul de competență este moderat în ceea ce privește dezvoltarea sau adaptarea conținutului digital . Majoritatea profesorilor reușesc să editeze materiale existente, dar întâmpină dificultăți în crearea de conținut digital original.
Gestionarea, protejarea și partajarea resurselor digitale     44.4%   Scorul relativ redus evidențiază dificultăți majore în organizarea conținutului digital, precum și în înțelegerea aspectelor legate de drepturile de autor, licențiere și protecția datelor. Acest sub-domeniu se numără printre cele mai slab performante din întregul set de competențe evaluate.

Rezultat evidențiat: Profesorii dețin competențe mult mai avansate în identificarea și utilizarea materialelor educaționale digitale decât în gestionarea, licențierea sau distribuirea lor etică. Deși mulți reușesc să găsească și să adapteze resurse existente, un număr semnificativ nu deține abilitățile necesare pentru a gestiona aspecte legate de drepturile de autor, stocarea securizată sau aplicarea licențelor deschise corespunzătoare. Acest decalaj generează provocări nu doar din perspectiva respectării legislației, ci și în construirea unei culturi a responsabilității digitale în mediul educațional.

Domeniul 3: Predare și învățare (scor mediu: 51.0%)
Acest domeniu analizează modul în care profesorii integrează tehnologiile digitale în activitatea didactică, în special în proiectarea, desfășurarea și susținerea unor experiențe de învățare diversificate prin mijloace digitale.
Domeniul de competență            Scor            Interpretare
Predare                                          56.2%          Sunt utilizate instrumente digitale precum prezentările și tablele interactive, însă strategiile pedagogice avansate sunt rare.
Îndrumare și sprijin                        53.5%          Sunt folosite instrumente digitale de bază pentru sprijinirea elevilor, însă sprijinul personalizat este insuficient dezvoltat.
Învățare colaborativă                     47.2%          Profesorii întâmpină dificultăți în implementarea eficientă a activităților colaborative prin intermediul tehnologiei.
Învățare autoreglată                      47.1%           Există puține strategii care să ajute elevii să-și monitorizeze în mod autonom procesul de învățare cu ajutorul tehnologiei.

Rezultat evidențiat: Utilizarea tehnologiei în procesul educațional este prezentă, însă este nevoie de mai mult sprijin pentru învățarea colaborativă și autonomă. Deși integrarea instrumentelor digitale în activitatea didactică devine tot mai frecventă, mulți profesori nu dispun încă de strategiile pedagogice necesare pentru a crea un mediu de învățare centrat pe elev, bazat pe colaborare și autoreglare. Utilizarea platformelor care încurajează interacțiunea între elevi, feedbackul colegial și planificarea autonomă este în continuare limitată. Această realitate evidențiază nevoia unei formări profesionale care să depășească simpla cunoaștere a instrumentelor și să se concentreze pe proiectarea și implementarea unor experiențe digitale orientate spre nevoile elevului.

Domeniul 4: Evaluare (scor mediu: 50.5%)
Acest domeniu analizează măsura în care cadrele didactice folosesc tehnologiile digitale pentru a proiecta, aplica și îmbunătăți practicile de evaluare, inclusiv pentru colectarea și interpretarea datelor privind performanța elevilor, precum și pentru oferirea unui feedback relevant și prompt.
Domeniul de competență           Scor              Interpretare
Strategii de evaluare                     51.8%            Profesorii folosesc chestionare digitale de bază, dar au nevoie de sprijin în aplicarea unor metode de evaluare variate.
Analiza dovezilor                           48.6%            Datele privind performanța sunt colectate digital, dar rareori sunt analizate în detaliu pentru feedback.
Feedback și planificare                 51.1%            Feedbackul digital este frecvent, însă adesea întârziat sau insuficient de aplicabil.

Rezultat evidențiat: Deși instrumentele digitale de evaluare sunt tot mai frecvent utilizate pentru teste de tip quiz și evaluări de bază, potențialul lor de a sprijini procesul instructiv este insuficient exploatat. Profesorii apelează rar la forme avansate de interpretare a datelor, precum analiza progresului, diagnosticul formativ sau monitorizarea evoluției elevilor pe termen lung. Drept urmare, luarea deciziilor bazate pe date este limitată, iar practicile de evaluare digitală rămân adesea analizate la un nivel superficial. Această situație subliniază nevoia urgentă de formare profesională axată pe analiza învățării (learning analytics) și planificarea didactică bazată pe evidențe.

Domeniul 5: Implicarea activă a elevilor (scor mediu: 53.9%)
Acest domeniu evaluează modul în care cadrele didactice folosesc tehnologiile digitale pentru a promova experiențe de învățare incluzive, diferențiate și motivante, adaptate nevoilor, intereselor și abilităților diverse ale elevilor.
Domeniul de competență           Scor              Interpretare
Accesibilitate și incluziune            53.9%            Profesorii asigură accesul de bază la instrumentele digitale, dar folosesc rar tehnologii adaptive sau principii de design incluziv.
Diferențiere și personalizare         55.4%            Cadrele didactice încearcă să adapteze instruirea prin mijloace digitale, însă personalizarea se limitează adesea la ajustări minore.
Implicare activă                             52.3%            Există oportunități de învățare interactivă, însă acestea nu sunt suficient de variate sau susținute pentru a stimula implicarea activă a elevilor.

Rezultat evidențiat: Deși profesorii recunosc importanța abordărilor centrate pe elev, strategiile lor de implicare digitală rămân limitate ca diversitate și profunzime. Majoritatea activităților se concentrează pe asigurarea accesului și respectarea cerințelor minime, în detrimentul unei învățări personalizate și transformative. Extinderea utilizării tehnologiilor adaptive, a sistemelor de feedback în timp real și a proiectelor digitale realizate de elevi este esențială pentru a încuraja o participare mai profundă și mai incluzivă în procesul educațional.

Domeniul 6: Facilitarea dobândirii competențelor digitale (scor mediu: 51.4%)
Acest domeniu analizează modul în care profesorii contribuie la dezvoltarea abilităților digitale ale elevilor, inclusiv capacitatea acestora de a accesa, evalua, crea și utiliza conținut digital într-un mod responsabil și eficient în contexte educaționale.
Domeniul de competență            Scor               Interpretare
Alfabetizare digitală și media         51.9%             Elevii sunt ghidați în evaluarea conținutului digital, însă gândirea critică este insuficient dezvoltată.
Comunicare și colaborare              53.5%             Se predau noțiuni de bază privind comunicarea digitală, însă dimensiunea cetățeniei digitale digitală este neglijată.
Crearea de conținut digital             48.5%             Elevii au oportunități limitate de a dezvolta proiecte digitale originale.
Utilizare responsabilă                     49.0%             Siguranța online și etica digitală nu sunt abordate sistematic în activitățile didactice.
Rezolvarea de probleme                54.1%             Profesorii oferă sprijin tehnic de bază, însă integrarea gândirii computaționale în activitatea didactică este deficitară.

Rezultat evidențiat: Sunt necesare eforturi mai consistente pentru a sprijini formarea elevilor ca cetățeni digitali autonomi și responsabili. Deși în unele clase se introduc noțiuni legate de alfabetizarea digitală și comunicare online, instruirea sistematică în domenii esențiale precum siguranța cibernetică, utilizarea etică a conținutului, conștientizarea amprentei digitale și evaluarea critică a informațiilor online este limitată. Profesorii trebuie să fie pregătiți să modeleze și să transmită un comportament digital responsabil, ajutând elevii să înțeleagă atât drepturile, cât și responsabilitățile lor în mediile virtuale. Formarea acestor competențe este esențială nu doar pentru reușita academică, ci și pentru pregătirea tinerilor într-o societate digitală tot mai complexă.

3. Analiză comparativă și variații regionale

Analiza comparativă a celor șase domenii evidențiază că profesorii din România obțin cele mai bune rezultate în „Implicarea profesională” (61,9%), în timp ce „Evaluarea” se conturează ca fiind domeniul cel mai slab (50,5%). La nivelul competențelor individuale, „Dezvoltarea profesională continuă” înregistrează cel mai ridicat scor (67,9%), reflectând un angajament puternic față de învățarea digitală. În schimb, „Gestionarea, protejarea și partajarea resurselor digitale” are cel mai scăzut scor (44,4%), semnalând dificultăți majore în administrarea etică și securizată a resurselor.

La nivel național, aceste rezultate sunt în concordanță cu tendințele europene, care arată că profesorii excelează, în general, în dezvoltarea profesională individuală, dar întâmpină dificultăți în aplicarea avansată a tehnologiei în context pedagogic. În medie, profesorii români obțin scoruri cu 8-12 % sub media europeană, ceea ce indică o nevoie urgentă de intervenții sistematice.

La nivel regional, profesorii din mediul urban depășesc performanțele celor din mediul rural cu 7-12% în toate domeniile. Cadrele didactice din învățământul secundar manifestă competențe digitale mai solide decât cele din învățământul primar, cu o diferență medie de 8,4%. De asemenea, profesorii din domeniul S.T.E.M. (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică) obțin scoruri semnificativ mai mari decât cei din domeniul științelor umaniste, cu excepția domeniului „Evaluare”, unde diferențele sunt minime.

4. Strategii de consolidare a competențelor digitale

Pe baza concluziilor analizate, se recomandă următoarele intervenții strategice pentru consolidarea competențelor digitale în rândul cadrelor didactice din România.

Acțiuni pe termen scurt (6-12 luni)
1. Formare prioritară în domeniile deficitare: Prioritizarea programelor de formare în cele mai slabe domenii: ,,Gestionarea resurselor digitale” (44,4%), ,,Învățarea colaborativă” (47,2%) și ,,Învățarea autoreglată” (47,1%) De exemplu: Programul EDIS-PED (https://educatia-digitala.ro/categorie/competente-digitale/) sau Platforma iTeach (https://iteach.ro/pagina/21495/)
2. Platformă națională de mentorat colegial: Lansarea unei rețele naționale de mentorat care să pună în legătură profesorii cu competențe digitale avansate cu cei care au nevoie de sprijin.
3. Ateliere de gestionare a resurselor digitale: Organizarea de workshopuri specializate pe teme precum drepturile de autor, licențiere, stocarea securizată a conținutului și partajarea etică a materialelor educaționale.

Strategii pe termen mediu (1-2 ani)
1. Integrarea în curriculum: Elaborarea de ghiduri metodologice specifice pe discipline pentru integrarea instrumentelor digitale în activități de învățare colaborativă și autoreglată.
2. Program de formare în evaluarea digitală: Derularea unui program național de formare privind strategii de evaluare digitală, analiza datelor privind performanța și oferirea unui feedback personalizat.
3. Bibliotecă digitală națională: Crearea unei platforme cu resurse educaționale digitale, licențiate și validate calitativ, organizate pe discipline și niveluri de învățământ.

Inițiative pe termen lung (2-5 ani)
1. Certificarea competențelor digitale: Implementarea unui sistem național de certificare a competențelor digitale ale profesorilor, aliniat la nivelurile de competență DigCompEdu.
2. Strategii digitale instituționale: Obligația ca fiecare unitate de învățământ să elaboreze și să implementeze un plan de transformare digitală adaptat propriului context.
3. Cercetare și inovare în pedagogia digitală: Finanțarea de proiecte de cercetare aplicată pentru identificarea și promovarea practicilor eficiente de predare digitală în contextul educațional românesc.

Concluzie

Cadrele didactice din România prezintă un nivel funcțional al competențelor digitale (scorul mediu general: 53,6%), cu puncte forte în dezvoltarea profesională și în practicile reflexive. Acest fapt reflectă un angajament autentic față de transformarea digitală, însă nivelul actual nu este suficient pentru aplicarea eficientă a unei pedagogii digitale avansate.

Printre provocările majore se numără: gestionarea resurselor digitale în conformitate cu normele legale și etice, facilitarea învățării colaborative și autoreglate, aplicarea metodelor de evaluare bazate pe evidențe și promovarea cetățeniei digitale în rândul elevilor. Aceste domenii necesită sprijin direcționat, politici educaționale coerente și investiții susținute în formarea continuă a cadrelor didactice.

Disparitățile regionale și diferențele în funcție de nivelul de învățământ sau disciplina predată evidențiază dezechilibre sistemice care pot accentua inegalitățile educaționale. Programele de formare trebuie să fie diferențiate și adaptate contextului, ținând cont de realitățile locale, resursele disponibile și infrastructura fiecărei unități școlare.

În concluzie, interesul crescut al profesorilor pentru dezvoltarea profesională în mediul digital reprezintă un punct de plecare promițător. Totuși, acest efort trebuie susținut prin politici instituționale clare, investiții strategice și suport metodologic, pentru a transforma competențele digitale în practici educaționale incluzive și cu impact la nivel național.

Notă: Acest raport include și perspective generate cu ajutorul asistentului digital bazat pe inteligență artificială ChatGPT-4.0, integrate și revizuite critic de către autor, care își asumă întreaga responsabilitate pentru conținutul prezentat.

Bibliografie

1. * * * (2025). Flash Report: Competențele digitale ale profesorilor din România (mai 2025). https://digcompedu.net/articole/flash-report-competentele-digitale-ale-profesorilor-din-romania-mai-2025.php

European Commission. (2017). European Framework for the Digital Competence of Educators: DigCompEdu (Redecker, C.). Publications Office of the European Union. https://ec.europa.eu/jrc/en/digcompedu

2. Ferrari, A. (2013). DIGCOMP: A framework for developing and understanding digital competence in Europe (JRC Technical Report EUR 26035 EN). Publications Office of the European Union. https://doi.org/10.2788/52966

3. Ministerul Educației. (2023). Strategia privind digitalizarea educației în România 2021–2027 (SmartEdu). București. https://www.edu.ro

4. Ordinul nr. 6466/2024 pentru aprobarea cadrului de competențe digitale al profesionistului din educație: https://www.edu.ro/sites/default/files/_fișiere/Legislatie/2024/OM_6466_2024.pdf

4. Voicu, C.-G. (2025). Integrating Artificial Intelligence into Digital Pedagogy: An Analysis of Challenges and Opportunities. Revista de Pedagogie Digitala, 4(1) 31-38. București: Institutul pentru Educație. https://doi.org/10.61071/RPD.2543