Recunoașterea, înțelegerea și gestionarea emoțiilor la preșcolari

A recunoaște și a înțelege emoțiile trece dincolo de exprimarea verbală a acestora, astfel că aceste două procese implică și reacțiile non-verbale – mimică, gesturi – și paraverbale – intonație, tonalitate, claritate, ritm – survenite în urma declanșării la nivelul individului a unei emoții.
Abilitatea de a recunoaște emoțiile are implicații pozitive asupra dezvoltării emoționale a copilului, deoarece, paralele cu deprinderea acestei abilități, se conturează și capacitatea copilului de a-și monitoriza și autoconștientiza trăirile emoționale. Recunoașterea propriilor emoții presupune achiziționarea abilității de control emoțional, fapt ce constituie o parte importantă în dezvoltarea și facilitarea interacțiunilor sociale. De asemenea, această abilitate stă la baza satisfacerii nevoilor primare ale copilului.

Articol integral

Agresivitatea la preșcolari

Deși mulți consideră agresivitatea mai degrabă o problemă de comportament a băieților, studiile privind prevalența acestui tip de manifestări au relevat faptul că eventualele diferențe sunt legate de tipul de agresivitate. Chiar dacă băieții manifestă niveluri mai ridicate de violență fizică, când vine vorba de violența relațională, diferența dintre genuri tinde să dispară (U.S. Department of Justice, 2000). Este important de reținut faptul că agresivitatea fizică este la fel de dăunătoare și are aceleași efecte negative  ca și agresivitatea verbală sau relațională. Din această cauză, este important  pentru adulți să conștientizeze faptul că tolerarea acestor comportamente în speranța că ele vor dispărea cu timpul este contraproductivă. Copiii care nu manifestă comportamente prosociale și atitudini pozitive în interacțiunile cu ceilalți riscă să dezvolte probleme de comportament severe mai ales la vârsta adolescenței, cum ar fi implicarea în bătăi, amenințarea altor persoane, cruzime față de animale, distrugerea bunurilor și vandalism. (Benga, 2015, pag 19)

Articol integral

Despre sănătate la preșcolari

Promovarea conceptului de sănătate în rândul copiilor de grădiniță, prin oferirea de informații despre  reguli de igienă individuală și colectivă și de formare a unor deprinderi de viață sănătoasă,  fundamentează conceptul  de educație pentru sănătate, pe care noi dascălii învățământului preșcolar am ales de câțiva ani să-l implementăm în grădiniță.
Sănătatea  este definită ca stare de bine fizică, mentală și socială a fiecărei persoane. Factorii psihosociali care influențează starea de bine și boala sunt: componentele sănătoase sau de risc, abilități cognitive, emoționale și sociale, atitudini și valori personale relaționate cu sănătatea, normele socio-culturale de gen. Principalii factori care au impact asupra stării de sănătate și boală sunt comportamente care descriu stilul de viață: alimentație echilibrată, practicarea exercițiului fizic, reducerea consumului de sucuri, respectarea orelor de somn.

Articol integral

Specificul activităților de educare a limbajului în grădiniță

Învățământul preșcolar constituie prima formă de instruire și educare organizată, sistematică și competentă, de asemenea reprezintă prima formă de socializare a copilului. În grădiniță se creează condiții optime pentru ca preșcolarii să se manifeste activ, dirijați permanent de cadre specializate. În toate activitățile desfășurate în grădiniță, activități de dezvoltare personală, activități pe domenii experiențiale, activități liber alese, preșcolarii realizează achiziții cognitive, își formează deprinderea de a acționa la comandă, de a stabili relații de cooperare cu educatoarea și cu ceilalți copii, își dezvoltă capacitatea de a comunica verbal și nonverbal, își formează deprinderi intelectuale și motrice.

Articol integral

Un pedagog de școală nouă…

În opinia mea, calitatea educației din școala românească actuală derivă atât din natura relației elev-profesor, cât și a colaborării părinte-profesor. Se înțelege că doar prin conjugarea eforturilor se poate ajunge la adevărata plus-valoare, că factorii implicați în procesul educativ sunt într-o permanentă colaborare, nicidecum într-o competiție mai mult sau mai puțin declarată.

Articol integral

Deficiențe apărute în predare biologiei în condiții de restricție sanitară

Tot procesul predare-învățare-evaluare a fost afectat în mai multe puncte-cheie, odată ce am fost nevoiți a ne desfășura activitatea didactică în online. Din perspectiva disciplinei pe care o predau și anume biologia, aș îndrăzni să-mi prezint opinia cu privire la problemele predării biologiei pe timp de pandemie.
Așa cum știm, biologia este o știință dinamică, studiind zilnic procese și structuri vii, de la cele mai mici, microscopice până la cele vizibile. Analizarea de aproape a unor insectare, nevertebrate mici, ierbare, probe biologice, a unor preparate microscopice etc. trebuie realizată în cele mai sigure condiții. Bineînțeles, dacă școala are „norocul” de a se afla în scenariul verde, elevii pot avea parte în continuare de lucrări de microscopie, esențiale pentru a înțelege „nevăzutul”, însă cu anumite restricții: dezinfectarea mâinilor cu gel dezinfectant pe bază de alcool min. 70% înainte de utilizarea microscopului sau a altor instrumente din trusa de biologie/ lucrarea practică, păstrarea distanței dintre elev și profesor, precum și purtarea măștii de protecție.

Articol integral

Resurse digitale folosite la ora de limba franceză în mediul online

Având în vedere contextul sanitar actual, atât cadrele didactice cât și elevii se confruntă cu o serie de schimbări care vizează actul de predare-învățare-evaluare, proces aflat în curs de digitalizare. Provocarea este de mare impact asupra cadrelor didactice, care într-un timp relativ scurt își reconfigurează întregul proces de transmitere a noilor cunoștințe, precum și modalitatea de evaluare a cunoștințelor acumulate. Contextul epidemiologic actual a impus generarea unei formări profesionale adaptate mediului online, formare care constă în participarea la webinare, conferințe și cursuri de formare pentru optimizarea procesului de învățământ.

Articol integral

Lecția modernă, între spațiul clasei și spațiul on-line. Jocul – metoda novatoare a situației educative

Școala, elevii, profesorii au un loc special în sufletul meu. Am considerat totdeauna că un adevărat profesor trebuie să fie dăruit, să transmită toată priceperea și cunoștințele sale cu tact și strategie pedagogică adecvate momentului, cu mult drag, astfel încât să atragă și chiar să cucerească elevii, viitori specialiști și oameni în adevăratul sens al cuvântului. Un profesor este un adevărat actor, iar grupul de elevi trebuie să beneficieze de un serviciu educațional la cel mai înalt nivel. Acest lucru nu este tocmai ușor astăzi, iar eu am luptat întotdeauna, printre altele, pentru a releva importanța creativității și a cultivării ei în școală, precum pentru folosirea sistemelor moderne activ-participative de predare-învățare-evaluare la toate disciplinele și în special la disciplinele economice pe care le predau.

Articol integral

Formarea continuă a profesorilor – premisă pentru evoluția sistemului de învățământ românesc

Mă tot întreb, de la un timp, dacă trei ani de facultate sunt suficienți pentru a fi un bun profesor timp de 30-40 de ani? Da, ar fi, dacă ar sta timpul în loc și nimic nu s-ar schimba în jurul nostru. Însă, într-o lume marcată de contradicții și schimbări inerente, de evoluții cu un ritm fără precedent, a pune la îndoială nevoia de educație este un demers inutil.   Societatea contemporană ridică probleme de o complexitate sporită, ceea ce determină deplasarea accentului pe modalități și soluții în care trebuie să se realizeze acțiunea educațională, pentru a ajuta omul zilelor noastre să facă față problemelor cu care se confruntă. Sunt destule argumente pentru susținerea ideii de progres, evoluție, adaptare, iar mai nou – managementul schimbării.

Articol integral

Pledoarie pentru interdisciplinaritate: Biologie și… altceva

În decursul anilor de școală, elevul își dezvoltă abilități și acumulează anumite cunoștințe, informații științifice din diferite arii curriculare/ discipline, ceea ce numim de fapt… cultură generală. La finalul ciclului gimnazial, elevul se orientează către un anumit segment de interes și va studia un profil/ specializare în liceu. Atâta timp cât în practica didactică ne axăm doar pe transmiterea de cunoștințe și nu pe dezvoltarea unor competențe practice, aplicate, școala în următorii ani nu va mai performa deloc. Pentru aceasta, programele școlare ar trebui să favorizeze/ să permită mai mult transferul interdisciplinar și pluridisciplinaritatea! O abordare intra-, inter-, transdisciplinară în lecțiile de biologie este necesară, prin natura domeniului de cunoaștere. Se concretizează în limbajele, metodele și mijloacele abordate de cadrul didactic. Această abordare pluridisciplinară se poate realiza fie în cadrul orelor propriu-zise din planul-cadru, curriculum comun, fie în cadrul unor opționale integrate.
În ceea ce privește biologia, voi prezenta anumite direcții prin care un profesor de biologie poate îmbina o anumită lecție într-un mod foarte creativ cu un alt profesor, cu un alt conținut, de la altă disciplină.

Articol integral