Sari la conținut
Revista Profesorului

Pedagogia digitală în predarea limbii și literaturii române: de la platforme dedicate la învățarea personalizată

• Ionela Cristina Mateș • Liceul Tehnologic Moga Voievod, Hălmagiu (Arad) • România

Predarea Limbii și literaturii române se confruntă astăzi cu o provocare specifică: cum poate o disciplină construită tradițional pe lectura atentă, pe analiza de text și pe exprimarea scrisă și orală să valorifice, fără a-și trăda esența, instrumentele pe care digitalizarea le pune la dispoziția școlii? Răspunsul nu constă în înlocuirea cărții cu ecranul, ci în construirea unor punți autentice între cele două, în care tehnologia sprijină și amplifică, nu înlocuiește, actul lecturii și al gândirii critice.
Pornind de la această convingere, în vacanța elevilor am construit platforme digitale dedicate studiului limbii și literaturii române, care reunește într-un singur spațiu accesibil aplicații și instrumente pentru lectură, analiză literară, exersare gramaticală și pregătire pentru evaluări. Prezentul articol descrie această experiență, posibile exemplele de utilizare la clasă, atât la gimnaziu, cât și la liceu, precum și posibile reflecțiile care au rezultat din implementarea ei.

Articol integral: Pedagogia digitală în predarea limbii și literaturii române: de la platforme dedicate la învățarea personalizată

Didactica limbii franceze în era digitală: Percepții, dificultăți și impactul inteligenței artificiale la clasa a VII-a (Studiu)

• Angela Bogdan • Școala Gimnazială Nedelcu Chercea, Brăila (Brăila) • România

În contextul transformărilor profunde generate de digitalizare, asimilarea limbilor străine – și în special a limbii franceze ca limbă străină (FLE) – este marcată de influența inteligenței artificiale (AI) și a noilor medii de comunicare virtuală. Aceste tehnologii modifică structural modul în care preadolescenții percep instrumentele lingvistice și își dezvoltă competențele de receptare și producție textuală/orală.
Limba franceză, recunoscută pentru complexitatea sa structurală și gramaticală la nivel gimnazial, reclamă strategii didactice inovatoare, capabile să răspundă realităților socio-educaționale contemporane.
Prezentul studiu investighează experimental atitudinea elevilor de clasa a VII-a față de studiul limbii franceze, modalitățile de integrare a instrumentelor AI și a rețelelor sociale în procesul de învățare, oferind totodată o analiză de tip reflexiv privind impactul stilului de predare al cadrului didactic asupra motivației specifice.

Articol integral: Didactica limbii franceze în era digitală: Percepții, dificultăți și impactul inteligenței artificiale la clasa a VII-a (Studiu)

Digital Storytelling ca instrument pentru dezvoltarea competențelor lingvistice în cadrul orelor de limba engleză

• Elena Marinela Contraș • Liceul Tehnologic General Ioan Culcer, Târgu Jiu (Gorj) • România

Dezvoltarea accelerată a tehnologiilor digitale a schimbat semnificativ modul în care este predată limba engleză în școlile contemporane. Profesorii sunt încurajați să adopte strategii didactice inovatoare care stimulează participarea activă a elevilor, creativitatea și comunicarea autentică. În contextul educației moderne, simpla transmitere a cunoștințelor nu mai este suficientă, accentul fiind pus pe dezvoltarea competențelor de comunicare, a gândirii critice și a competențelor digitale. Printre metodele care răspund acestor cerințe se numără Digital Storytelling, o strategie educațională care îmbină povestirea tradițională cu resursele multimedia și oferă elevilor oportunitatea de a utiliza limba engleză în contexte autentice și semnificative.

Articol integral: Digital Storytelling ca instrument pentru dezvoltarea competențelor lingvistice în cadrul orelor de limba engleză

Tehnologia digitală în educația timpurie: de la instrument la resursă pedagogică

• Mirela Liliana Munteanu • Grădinița cu Program Prelungit Nr. 53, Oradea (Bihor) • România

Deși, în anul 2020, utilizarea calculatorului și, mai larg, a tehnologiilor digitale în educația preșcolară continua să genereze dezbateri privind oportunitatea, limitele și potențialele sale efecte asupra dezvoltării copilului, preocuparea pentru rolul dispozitivelor tehnologice în educația timpurie are o istorie mai îndelungată (Munteanu, 2025). Dezbaterea privind utilizarea acestora în învățământul preșcolar s-a conturat încă din anii 1980 și a evoluat progresiv, pe măsura diversificării tehnologiilor și a acumulării rezultatelor cercetărilor din domeniu (Konca și Koșalan, 2017).

Articol integral: Tehnologia digitală în educația timpurie: de la instrument la resursă pedagogică

Lectura, între preferințe și realitate

• Doina Ciocioi • Școala Gimnazială Mircea Eliade, Cernavodă (Constanța) • România

Substantivul lectură are ca sinonim, în limba română, cuvântul citire. Deci, lectura se definește ca actul de a citi. Dar ce este cititul? Steven Roger Fischer afirmă că răspunsul nu este ușor de formulat, pentru că actul citirii este supus schimbării, „nu este desăvârșit” (2021, p.14). La început, cititul „a fost simpla aptitudine intelectuală de a extrage informații vizuale din orice sistem codificat și de a înțelege sensul respectiv” (Fischer, S.R., 2021, p.14). Apoi, a ajuns să semnifice „înțelegerea unui text continuu de semne scrise de pe o suprafață gravată” (Fischer, S.R., 2021, p.14). Ca în ultimul timp, să se definească cititul ca fiind capacitatea de a da sens simbolurilor scrise sau tipărite, la care s-a inclus recent „extragerea informațiilor codificate de pe un ecran”(Fischer, S.R., 2021, p.14). Definiția va continua să se extindă deoarece este „o unitate de măsură a progresului umanității” (Fischer, S.R., 2021, p.14). Același autor spune că „datorită noii tehnologii, în special a internetului și a computerului, viitorul cititului va fi radical diferit”(Fischer, S. R., 2021, p.385). Vechea lectură se schimbă și toată lumea așteaptă  noua lectură care o va înlocui. Se pare că, în curând, majoritatea lumii va accesa computerul mai des decât cărțile, fiindcă, în multe contexte, limba online începe să înlocuiască limba vorbită. Modul în care omenirea va citi în viitor va fi cu totul diferit față de ceea ce se știe în acest moment.

Articol integral: Lectura, între preferințe și realitate

Profesorul din Palatul Copiilor – mentor, creator de oportunități și formator de caractere

• Gabriela Nechita • Palatul Copiilor, Iași (Iași) • România

Educația nu se limitează la transmiterea unor cunoștințe și la evaluarea rezultatelor școlare. Ea înseamnă, înainte de toate, descoperirea și valorificarea potențialului fiecărui copil. În această misiune, un rol deosebit îl au profesorii care își desfășoară activitatea în Palatele și Cluburile Copiilor, instituții reprezentative ale educației nonformale din România. Într-un spațiu în care participarea elevilor este voluntară, iar motivația este susținută de pasiune și interes, profesorul devine mai mult decât un specialist într-un domeniu: devine mentor, creator de oportunități și formator de caractere.

Articol integral: Profesorul din Palatul Copiilor – mentor, creator de oportunități și formator de caractere

Relația dintre teorie și practică în formarea profesională și în învățământul superior

• Gheorghe Ciocan • Liceul Tehnologic Transporturi Auto, Timișoara (Timiș) • România

Relația dintre teorie și practică reprezintă una dintre temele fundamentale ale filosofiei, pedagogiei și științelor aplicate, fiind esențială pentru înțelegerea modului în care cunoașterea este dobândită, validată și utilizată. De-a lungul istoriei, numeroși filosofi și cercetători au analizat raportul dintre reflecția teoretică și acțiunea practică, subliniind faptul că progresul societății depinde de interacțiunea permanentă dintre acestea. În educația universitară, această relație este deosebit de importantă, deoarece formarea profesională presupune nu doar acumularea de cunoștințe, ci și dezvoltarea competențelor necesare aplicării lor în contexte reale.
Teoria oferă cadrul conceptual prin intermediul căruia sunt explicate fenomenele și formulate principiile generale, în timp ce practica constituie procesul prin care aceste principii sunt testate, validate și perfecționate. Din această perspectivă, teoria și practica nu trebuie privite ca dimensiuni opuse, ci ca elemente complementare ale procesului de cunoaștere. Scopul prezentului articol este de a analiza raportul dintre cele două concepte, evidențiind rolul lor în educație, cercetare și activitatea profesională.

Articol integral: Relația dintre teorie și practică în formarea profesională și în învățământul superior

Integrarea inteligenței artificiale în activitățile didactice din învățământul primar – oportunități, provocări și exemple de bune practice

• Daniela-Maria Musteață • Liceul Teoretic, Filipeștii de Pădure (Prahova) • România

După cum știm, societatea contemporană este caracterizată de o dezvoltare rapidă a tehnologiei digitale, iar școala are responsabilitatea de a pregăti elevii pentru o lume în care tehnologia face parte din viața de zi cu zi. Calculatoarele, telefoanele inteligente, tabletele și aplicațiile digitale sunt utilizate atât de adulți, cât și de copii, iar inteligența artificială (IA) devine din ce în ce mai prezentă în activitățile cotidiene. De aceea, sistemul educațional trebuie să valorifice avantajele acestor tehnologii, fără a pierde din vedere rolul esențial al profesorului și importanța dezvoltării armonioase a copilului.

Articol integral: Integrarea inteligenței artificiale în activitățile didactice din învățământul primar – oportunități, provocări și exemple de bune practice

Proiectarea viitorului educației prin inovare, tehnologie și excelență pedagogică: integrarea inteligenței artificiale și a colaborării eTwinning pentru învățare profundă și incluzivă

• Antonia Silaghi • Liceul Teoretic Constantin Șerban, Aleșd (Bihor) • România

Transformarea educației în contextul digitalizării accelerate presupune trecerea de la utilizarea „ocazională” a tehnologiei la proiectarea unor experiențe de învățare relevante, echitabile și măsurabile, cu impact direct asupra competențelor elevilor. Articolul propune un model aplicativ de integrare a inteligenței artificiale (IA) și a colaborării eTwinning în predare–învățare–evaluare, având ca scop dezvoltarea gândirii critice, a alfabetizării media, a competențelor digitale și a autonomiei în învățare. Materialul descrie principiile pedagogice, pașii de implementare și un studiu de caz (unitate de învățare proiectată în regim blended), cu instrumente, exemple de activități și indicatori de evaluare a progresului. Concluziile evidențiază condițiile de reușită: proiectare didactică intențională, feedback formativ, standarde de etică și protecția datelor, precum și leadership educațional orientat către cultura colaborării și dezvoltare profesională continuă.

Articol integral: Proiectarea viitorului educației prin inovare, tehnologie și excelență pedagogică: integrarea inteligenței artificiale și a colaborării eTwinning pentru învățare profundă și incluzivă

Sfaturi pentru tinerii învățători: gestionarea clasei, inteligența emoțională, colaborarea și comunicarea cu părinții

• Elena Sanda Jeflea • Școala Gimnazială Nicodim Ganea, Bistra (Alba) • România

Dacă m-aș întoarce în primul meu an la catedră, mi-aș spune: Elena, te vei descurca foarte bine, va fi din ce în ce mai greu, dar în același timp, mai frumos și vei fi foarte iubită. Zilnic, niște ochișorii te vor privi cu admirație și iubire sinceră, confirmând că te descurci minunat.
Activitatea didactică desfășurată în ciclul primar presupune mult mai mult decât transmiterea cunoștințelor. Tinerii învățători sunt chemați să gestioneze eficient clasa, să dezvolte relații pozitive cu elevii, să colaboreze cu colegii și să construiască parteneriate solide cu familiile. Acest articol evidențiază principalele competențe necesare debutului în cariera didactică și oferă recomandări practice privind managementul clasei, dezvoltarea inteligenței emoționale, colaborarea profesională și comunicarea eficientă cu părinții.

Articol integral: Sfaturi pentru tinerii învățători: gestionarea clasei, inteligența emoțională, colaborarea și comunicarea cu părinții