Integrarea educației STEAM în contextul cerințelor educaționale speciale: o abordare interdisciplinară pentru incluziunea educațională și dezvoltarea competențelor secolului XXI

Educația STEAM (știință, tehnologie, inginerie, arte și matematică) constituie o paradigmă pedagogică emergentă ce urmărește integrarea coerentă și interdisciplinară a acestor domenii, cu scopul de a stimula gândirea creativă, raționamentul critic, precum și dezvoltarea competențelor de rezolvare a problemelor. Componenta artistică adăugată structurii tradiționale STEM acționează ca un catalizator educațional, contribuind la facilitarea înțelegerii unor concepte complexe și la sporirea atractivității și accesibilității procesului de învățare, în special pentru elevii care manifestă cerințe educaționale speciale (CES).

Articol integral

Lecții vii în lumi virtuale – Minecraft Education în școala românească

Minecraft Education este, fără îndoială, una dintre cele mai captivante resurse digitale pe care le-am descoperit ca profesor de informatică și TIC. Am avut ocazia să o explorez atât ca instrument de predare, cât și ca mediu de învățare colaborativă, și pot spune cu entuziasm că este mult mai mult decât un simplu joc. Cu ajutorul acestei platforme, lecțiile se pot transforma în adevărate aventuri logice și creative. Elevii se conectează rapid la ideea de a programa în MakeCode sau de a construi structuri logice cu redstone – pentru ei, nu este doar „teorie”, ci o provocare reală, captivantă, care le pune mintea la contribuție.

Articol integral

Rolul proiectelor eTwinning în dezvoltarea competențelor cheie. Proiectul „Let’s travel to Auckland!”

Într-o lume în care conexiunile globale devin esențiale, educația trebuie să țină pasul, pregătind tinerii nu doar cu informații, ci cu abilități concrete pentru viitor. La Liceul Teoretic „Dimitrie Bolintineanu” din București, Sector 5, am făcut un pas important în această direcție. Alături de partenerii noștri de la Liceul „Van Gogh” din Franța, am lansat proiectul eTwinning „Let’s travel to Auckland!”, o inițiativă ambițioasă care a transformat sala de clasă într-o poartă către cultura neozeelandeză. Pe parcursul anului școlar 2024-2025, acest proiect a devenit un veritabil pod educațional, consolidând competențele lingvistice, culturale și digitale ale elevilor noștri, stimulând în același timp colaborarea europeană și un puternic spirit civic. Sub atenta noastră coordonare, elevii au îmbrățișat cu entuziasm rolul de exploratori culturali. Nu a fost o simplă acumulare de informații, ci o explorare activă și interactivă.

Articol integral

Eseu asupra inteligenței emoționale și a inteligenței logico-matematice în informatică

Sistemul educațional tradițional pune accent pe activitățile tipice,fundamentale:scris,citit,socotit,fără a ține cont din păcate de imaginație, creativitate, culori. Doar în ultima perioadă cercetătorii au ajuns la concluzia că viața emoțională a copilului are un impact semnificativ atât în rezultatele obținute la școală cât și în comportamentul în societate. Complexitatea societății contemporane face ca inteligența în contextul educației să fie insuficientă pentru rezolvarea unor probleme actuale. Inteligența este o calitate a întregii activități mintale,ca expresie a organizării superioare a tuturor proceselor psihice, inclusiv a celor afectiv-motivaționale. Ea apare astfel ca sistem de însușiri proprii și la fiecare om se manifestă în calitatea activității intelectuale. Când unii psihologi au început să scrie despre inteligență, s-au concentrat pe aspectele cognitive,iar alții au început să se concentreze pe abilitățile afective.

Articol integral

Prevenirea utilizării inteligenței artificiale în cadrul orelor de limbă și comunicare

Într-o eră digitalizată în care tehnologia modelează profund toate domeniile vieții, educația nu face excepție. Inteligența artificială devine tot mai prezentă în procesul educațional, oferind numeroase resurse didactice, dar generând și noi provocări. În România, mulți elevi recunosc că apelează la instrumente de tip ChatGPT pentru a se documenta și a-și rezolva temele. Această situație ridică problema serioasă că temele de compunere realizate acasă pot să nu reflecte munca creativă și originală a elevilor. În acest context, se impune adoptarea unor strategii didactice care să asigure autenticitatea temelor și să integreze activități de cercetare bibliografică utile.

Articol integral

Învățătorul și utilizarea resurselor digitale în procesul de învățare

Tranziția sistemului educațional către o pedagogie a competențelor, accentuată în ultimul deceniu, a generat o reconfigurare a rolului învățătorului. Acesta nu mai este doar un simplu transmițător de cunoștințe, ci devine facilitator, coordonator al învățării, creator de contexte educaționale atractive, și, mai ales, utilizator și integrator al tehnologiilor digitale în activitatea didactică. În acest context, resursele educaționale digitale (RED) devin instrumente esențiale pentru stimularea participării active a elevului și personalizarea parcursului educațional.

Articol integral

Impactul tehnologiei asupra procesului educațional

În contextul actual, caracterizat de o digitalizare accelerată și nevoi educaționale din ce în ce mai complexe,  tehnologia revoluționară depășește treptat barierele scepticismului inițial și ale rezistenței la schimbare, demonstrându-și valoarea practică în multiple scenarii educaționale. Potențialul său de inovare se manifestă atât la nivel macro, în managementul sistemului de învățământ și al instituțiilor educaționale, cât și la nivel micro, în cadrul interacțiunilor zilnice dintre profesori și elevi. Pe măsură ce beneficiile devin tot mai evidente, cadrele didactice, elevii, decidenții își dezvoltă competențe digitale avansate și încorporează organic instrumentele cu IA în rutina profesională.

Articol integral

Inteligența artificială în școală: argumente pro și contra

Inteligența artificială a pătruns rapid în sistemele educaționale la nivel global, generând o dezbatere academică intensă în comunitatea educațională și un val de opinii în societate. Această tehnologie emergentă ridică întrebări fundamentale despre natura învățării, rolul tehnologiei în procesul educațional și impactul pe termen lung asupra dezvoltării cognitive a elevilor. În contextul în care instrumentele AI devin din ce în ce mai accesibile și mai sofisticate, ne confruntăm cu o dilemă, la toate palierele educației: ar trebui să adoptăm o poziție mai restrictivă sau mai permisivă în ce privește utilizarea IA în școli?
Întrebarea nu este tehnologică, ci profund pedagogică, cu implicații privind autonomia intelectuală, dezvoltarea gândirii critice și pregătirea elevilor pentru o societate din ce în ce mai digitalizată. Prezentul material constă într-o introducere ce aduce în prim plan unele argumente pentru ambele perspective ale dezbaterii, în așteptarea unor argumente viitoare bazate pe cercetări științifice și pe observații mai structurate din practică.

Articol integral

Gândirea critică în relație cu creativitatea

În contextul educațional contemporan, dezvoltarea capacităților cognitive de ordin superior (higher order thinking skills) reprezintă o prioritate fundamentală pentru pregătirea elevilor în vederea provocărilor complexe ale secolului XXI. Sistemele educaționale moderne se confruntă cu necesitatea de a depăși modelele tradiționale de transmitere a cunoștințelor, orientându-se către cultivarea capacităților cognitive avansate care permit analiza critică și generarea de soluții inovatoare. Gândirea critică și creativă, considerate adesea ca procese cognitive distincte sau chiar antagoniste, constituie de fapt piloni complementari ai unei educații eficiente. Înțelegerea naturii acestor procese cognitive și a relației dintre ele devine esențială pentru educatorii care își propun să formeze gânditori autonomi, capabili să evalueze critic informațiile și să genereze răspunsuri creative la problemele cu care se confruntă în contexte academice și de viață reală.
Acest articol analizează legătura dintre gândirea critică și cea creativă, subliniind faptul că ele sunt complementare, nu opuse. Deși fiecare implică abilități și procese diferite, ambele contribuie la dezvoltarea personală și la progresul umanității. Sunt discutate perspectivele unor autori (Helgeson, Richards, Feldhusen, Crane) și importanța integrării ambelor tipuri de gândire în educație.

Articol integral

Importanța și scopul dezvoltării creativității în procesul de învățământ

În procesul de modernizare a educației, determinat de acumularea rapidă a cunoștințelor, se face apel să le formăm elevilor o atitudine activă, creatoare în procesul învățării, astfel încât să nu se mulțumească cu preluarea concluziile științei ca atare, ci să analizeze fenomenele, cauzele lor, interdependența dintre ele. Definită prin atribute ca accesibilitate, creativitate, flexibilitate și continuitate, școala reprezintă principalul factor care poate contribui decisiv la valorificarea creativității potențiale a elevilor, la stimularea înclinațiilor lor creative.

Articol integral