Sari la conținut
Revista Profesorului

Modelul pedagogic de dezvoltare a competenței de comunicare la elevii din ciclul primar în cadrul orelor de istorie și de geografie, clasa a IV-a

• Floriana-Ștefania Grozavu • Școala Gimnazială Nicolae Titulescu, Călărași (Călărași) • România

În contextul transformărilor accelerate ale societății contemporane, abilitățile de comunicare au devenit competențe esențiale pentru succesul personal și profesional al individului. Procesul de formare a acestor abilități începe din primii ani de școlaritate, iar ciclul primar reprezintă fundamentul pe care se construiește întreaga arhitectură educațională a elevului. Disciplinele istorie și geografie, prin caracterul lor interdisciplinar și bogăția conținuturilor, oferă un cadru privilegiat pentru dezvoltarea competențelor de comunicare, reunind elemente cognitive, emoționale și sociale într-un proces de învățare complex și stimulativ.

Articol integral: Modelul pedagogic de dezvoltare a competenței de comunicare la elevii din ciclul primar în cadrul orelor de istorie și de geografie, clasa a IV-a

Modelul pedagogic de dezvoltare a competenței de comunicare la elevii din ciclul liceal în cadrul disciplinei Educația fizică

• Mihaela Florea • Colegiul Economic Ion Ghica, Bacău (Bacău) • România

Rezumat
Competențele de comunicare ale elevilor din ciclul liceal ar trebui să fie suficient de dezvoltate pentru ca actul didactic să se desfășoare în cele mai bune condiții, însă multe studii actuale atrag atenția asupra schimbărilor care devin vizibile în nivelul acestor competențe, cauzele provenind atât din zona sistemelor educaționale, din zona pregătirii și competențelor profesorilor, dar și din cauze sociale și tehnologice. Dată fiind complexitatea comunicării didactice în ora de Educație fizică, dezvoltarea competențelor în acest domeniu este imperios necesară.

Articol integral: Modelul pedagogic de dezvoltare a competenței de comunicare la elevii din ciclul liceal în cadrul disciplinei Educația fizică

Generalități privind activitatea ludică în procesul didactic la nivelul primar de învățământ

• Tatiana Dubineanschi • Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău (Chișinău) • Republica Moldova

Potrivit principiului regresiei funcționale, esențial în cadrul mecanismelor psihologice de autoreglare, omul simte periodic nevoia de a trece de la o muncă încordată, care reclamă un mare consum energetic, la activitatea ludică, în vederea relaxării, a refacerii forțelor fizice și intelectuale [1, p.730]. La fel se poate afirma despre elevul de vârstă școlară mică. Acesta, în procesul de învățare, care constituie a activitate solicitantă sub aspectul efortului fizic și intelectual, simte necesitatea de destindere și bună dispoziție. Activitățile ludice dau această posibilitate ca să se satisfăcute necesitățile elevilor, dar și să se realizeze obiective de instruire proiectate.
Așadar, pentru a încadra corect și eficient activitatea ludică în procesul didactic este necesară clarificarea acestui concept, elucidarea legăturii cu alte concepte aferente.

Articol integral: Generalități privind activitatea ludică în procesul didactic la nivelul primar de învățământ

Activități didactice de reducere a deficitului de conștientizare motivațional-afectivă a gândirii operante

• Irina Botici • Colegiul National Pedagogic Regina Maria, Deva (Hunedoara) • România

Deficitul de conștientizare motivațional-afectivă a gândirii operante, în special în contextul alexitimiei, se manifestă prin dificultăți semnificative în procesarea emoțiilor, ceea ce poate duce la comportamente dezadaptative în diverse contexte. Alexitimia, în diversele sale forme, poate reprezenta un obstacol considerabil în dezvoltarea emoțională și cognitivă a adolescentului, influențând atât relațiile interpersonale, cât și capacitatea de a face față stresului cotidian.

Articol integral: Activități didactice de reducere a deficitului de conștientizare motivațional-afectivă a gândirii operante

Sunt profesor, dar și părinte: provocările și recompensele unui dublu rol

• Veronica Țăroiu • Liceul Tehnologic Ioan N. Roman, Constanța (Constanța) • România

Într-o societate care pune tot mai mult accent pe educație și pe formarea celor mai bune generații de tineri, profesia de cadru didactic a devenit una complexă, în care răspunderea și satisfacțiile se împletesc într-un echilibru fragil. Dar ce se întâmplă atunci când acest rol de profesor se suprapune cu cel de părinte? Cum reușesc cei care îndeplinesc aceste două roluri să își gestioneze viața personală și profesională? Cum influențează carierea didactică viața de familie și invers?

Articol integral: Sunt profesor, dar și părinte: provocările și recompensele unui dublu rol

Integrarea artelor în proiecte interdisciplinare. Conectarea cunoștințelor cu emoțiile pentru o învățare eficientă

• Lorena Topcsov • Școala Gimnazială de Arte Nr. 5 (București) • România

În fiecare an, pe 15 ianuarie, România celebrează Ziua Culturii Naționale. Este o zi în care ne-am obișnuit să reflectăm asupra bogăției și diversității patrimoniului nostru cultural. Cu această ocazie aș dori să medităm și asupra importanței integrării artelor în educația generală, ca parte esențială a dezvoltării unei educații complete și echilibrate.
Educația modernă, care nu se mai limitează azi la transmiterea unui set fix de cunoștințe, ci pune accent pe formarea unui individ creativ, flexibil și capabil să înțeleagă lumea dintr-o perspectivă interdisciplinară, revendică imperativ ca integrarea artelor în educație să devină un element de bază în pedagogia contemporană, deoarece artele pot contribui la dezvoltarea unor abilități fundamentale, precum gândirea critică, empatia și capacitatea de a rezolva probleme într-un mod inovator.

Articol integral: Integrarea artelor în proiecte interdisciplinare. Conectarea cunoștințelor cu emoțiile pentru o învățare eficientă

Ce este cultura, ce sunt valorile, care este importanța valorilor comune în cadrul unei culturi?

• Tatiana Popa • Școala Gimnazială, Aninoasa (Dâmbovița) • România

De-a lungul istoriei, încă din timpurile străvechi, oamenii au trăit urmând anumite reguli și acționând la fel, scopul fiind supraviețuirea speciei și propagarea ei, dar și stabilirea unui confort minim pentru viață. Din momentul în care au început să trăiască împreună, modul de organizare al comunității a fost stabilit și reglat, astfel încât toți să respecte aceleași norme. Fiecare activitate făcută, fiecare acțiune repetată de toți membrii comunității respective a devenit obicei al locului, tradiție, datină. Astfel au luat ființă valorile comune, acestea fiind transmise din generație în generație, copiii învățând și imitând comportamentul părinților lor. Cultura se poate defini deci ca un ansamblu de valori, atât materiale, dar mai ales spirituale, care au fost transmise generațiilor de-a lungul timpului. Viața socială a unei comunități include cultura, modul în care oamenii acționează fiind de fapt modul în care valorile comune sunt transpuse în realitate, sunt practicate.

Articol integral: Ce este cultura, ce sunt valorile, care este importanța valorilor comune în cadrul unei culturi?

Diversitatea culturală în educație: provocări și oportunități

• Daniel Alexandru • Școala Gimnazială Dr. Mioara Mincu, Conțești (Dâmbovița) • România

În contextul actual al unei lumi marcate de globalizare accelerată, mobilitate crescută și interconectivitate fără precedent, sistemele educaționale se confruntă cu provocarea fundamentală de a se adapta la o realitate multiculturală din ce în ce mai complexă. Diversitatea culturală în educație nu mai reprezintă doar un fenomen izolat sau o excepție de la normă, ci a devenit o caracteristică definitorie a procesului educațional modern. Acest articol își propune să exploreze multiplele fațete ale diversității culturale în contextul educațional, oferind o analiză comprehensivă a provocărilor, oportunităților și strategiilor de integrare, precum și o perspectivă asupra modului în care aceasta poate fi valorificată pentru a îmbunătăți calitatea educației și a pregăti elevii pentru o societate globală.

Articol integral: Diversitatea culturală în educație: provocări și oportunități

Managementul crizelor educaționale: De la teorie la practica zilnică în clasă

• Ioana Lăcrimioara Pelea • Școala Româno-Britanică, Suceava (Suceava) • România

Situațiile de criză educațională reprezintă o provocare majoră pentru cadrele didactice, solicitând competențe manageriale și abilități de intervenție specifice. Un studiu despre gestionarea acestor situații trebuie să includă o bază teoretică solidă și exemple practice din viața cotidiană la clasă. Conceptul de criză, derivat din grecescul „krisis”, semnifică un moment de decizie sau un punct de cotitură. În context educațional, o criză se manifestă ca un eveniment neașteptat, care generează o stare de pericol pentru climatul clasei, sănătatea sau siguranța elevilor.

Articol integral: Managementul crizelor educaționale: De la teorie la practica zilnică în clasă

Vîgotski și comunicarea din cadrul învățării colaborative

• Adelin Stanciu • Liceul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (Iași) • România

Cooperarea cu alți participanți în cadrul unei activități poate fi o practică utilă nu doar în  promovarea socializării, divertismentului și a stării de bine, ci și o metodă activă de învățare. În cazul elevilor, învățarea în grup presupune ca aceștia să lucreze împreună pentru atingerea unui scop, fie că sunt într-o sarcină din timpul unei lecții de științe sau literatură, participarea la un club sau atelier, într-o trupă, într-o tabără sau când lucrează la un proiect școlar. Așa cum două organisme care formează o simbioză fiecare oferă celuilalt substanțe și energie, câte ceva, pentru a se adapta la mediu mai bine, neputând trăi separat în mod eficient, și în cazul învățării peer-to-peer, colaborative, în grup, cooperante sau cum vrei să o mai numești tu, indivizii au multiple beneficii; dacă ar fi singuri fiindu-le imposibil sau prea dificil să își atingă obiectivele.

Articol integral: Vîgotski și comunicarea din cadrul învățării colaborative