Evaluarea didactică este o activitate esențială în cadrul actului educațional, fiind un factor reglator care susține și stimulează activitățile de predare și învățare. Așadar, în manualele ciclului primar se regăsesc sarcini care stimulează interesul copiilor pentru a învăța, care pentru dascăli sunt un mod util de expunere a informațiilor, dar și sarcini care pun în valoare ceea ce știu elevii să facă cu toate cunoștințele și experiențele dobândite. Indiferent de disciplină, itemii de evaluare trebuie să pună în valoare abilitățile, capacitățile, competențele, aptitudinile pe care elevul le posedă la finalul unei perioade de instruire.
Pentru disciplina limba și literatura română, manualele de Comunicare în limba română pentru clasele I și a II-a, respectiv Limba și literatura română pentru clasele a III-a și a IV-a abordează tipurile de texte în funcție de specificul vârstei școlarilor. Astfel, la nivelul clasei I apar texte scurte, de maximum 75 de cuvinte, texte narative sau poezii pentru copii.

Manualele clasei a II-a propun texte de maximum 120 de cuvinte, texte narative, poezii, dar și texte nonliterare/ informative. La nivelul claselor a III-a și  IV-a, textele propuse pentru lectură au o lungime de aproximativ 450 de cuvinte, respectiv 800 de cuvinte (așa cum apare specificat în programa școlară pentru ciclul primar). Unitățile tematice prezintă sarcini de lucru utilizând informațiile din textele suport. Concomitent, sunt inserate domenii de conținut precum Comunicare orală (ascultare, vorbire, interacțiune), Scriere/ redactare, Elemente de construcție a comunicării pentru clasele  I și a II-a, respectiv Funcţii ale limbii (acte de vorbire), Variabilitatea limbii şi a comunicării în contexte diferite pentru clasele a III-a și  a IV-a.

Evaluarea formativă la finalul unităților tematice, în manualele noi pentru clasele I și a II-a, este abordată diferit. Texte suport pentru evaluare se regăsesc numai în manualul pentru clasa a II-a, în schimb doar la Recapitularea finală la clasa I. Am descoperit într-un manual de clasa I un test final conceput conform evaluărilor naționale, cu sarcini specifice, pe nivele de competență și grad de dificultate, ceea ce exprimă o concordanță între programa școlară actuală și o educație de calitate centrată pe elev. Mai mult, la Evaluarea finală pentru clasa a II-a, un text suport propune sarcini de lucru variate pliate pe ceea ce înseamnă testele PIRLS: transcriere, compunere de text scurt, descrierea unui personaj într-un enunț, ordonarea cuvintelor pentru a obține propoziții, scrierea funcțională/ biletul, explicarea unor fapte ale personajelor, selectarea cuvintelor din text conform unei cerințe date, întregirea unor cuvinte eliptice.

Tematica textelor este variată, conform intereselor elevilor: aspecte din viața reală, povești, povestiri, obiceiuri și tradiții, oameni și locuri, jocuri și jucării, familia școala, cartea, viața plantelor și a animalelor. Gradul de dificultate nu mi se pare ridicat. Personal am participat la evaluarea manualelor de Comunicare în limba română pentru clasa a II-a și am descoperit o nouă abordare în ceea ce privește dezvoltarea vocabularului școlarilor prin prezentarea unor texte informative interesante pentru copii. Cuvintele explicate la rubrica Vocabular, integrate apoi în exprimarea uzuală prin sarcini specifice, contribuie la dezvoltarea competențelor de exprimare orală și scrisă a elevilor. Desigur că un factor important în abordarea și înțelegerea acestor texte este mediul educațional și familial. De aceea, noile manuale prezintă tipuri de texte diferite. Important e ca procentul de dezvoltare a vocabularului elevilor să atingă un prag de peste 60% din conținutul parcurs.

Pentru tipurile de exerciții descoperite în manualele studiate, aș putea stabili două abordări: una modernă, pentru manualele noi, clasele I și a II-a, respectiv una clasică, pentru manualele claselor a III-a și a IV-a. Concret, abordarea modernă prezintă sarcini de lucru interesante, care pun în valoare integrarea și interpretarea ideilor și a informațiilor prezentate. În schimb,  abordarea clasică propune sarcini de lucru de tip informativ, de reproducere a informațiilor prezentate.

Cât privește tipurile de sarcini care dezvoltă competențe specifice ciclului primar, manualele de limba română respectă principiile psihologice. Astfel, dacă la nivelul clasei I, pondere mare  au sarcinile care dezvoltă competențele de comunicare orală, se ajunge ca în clasa a IV-a  sarcinile care dezvoltă competențele de exprimare scrisă să fie cele mai multe.

Manualele editate ar putea fi îmbunătățite în ceea ce privește structura. După părerea mea, ar fi util pentru copii ca fiecare unitate tematică/ grup tematic să prezinte la final un test de evaluare formativ/ sumativ care să pună elevii în situația de a aborda în mod constructiv, util pentru ei, informațiile acumulate. Concret, sarcinile de lucru pentru un text suport dat ar trebui să fie echilibrate, adică cea mai mică pondere să o aibă identificarea informațiilor, iar cea mai mare tipul de sarcini care presupun o evaluare critică a conținutului și a elementelor textuale. În plus, sarcinile care obligă la realizarea de deducții simple, la integrarea și interpretarea ideilor și a informațiilor ar fi indicat să apară în mod echilibrat. Din păcate, din acest motiv, suntem obligați să concepem asemenea evaluări, pentru a veni în sprijinul abordării moderne a educației de calitate.

Noile manuale tipărite, care respectă programa școlară în vigoare, abordează în mică măsură principiile după care sunt alcătuite testele PIRLS. Informația este dispersată, sarcinile care implică cunoașterea elementele de construcție a comunicării sunt mai multe decât cele care presupun interpretarea textului. De cele mai multe ori apelăm la auxiliare pentru a veni în sprijinul elevilor.