În ultimii ani, preocupările legate de problematica alegerii și dezvoltării carierei au început să ia amploare și în țara noastră. Pornind de la premisa că alegerea profesiei este o decizie importantă, care are de cele mai multe ori un caracter irevocabil, specialiștii au ajuns la concluzia că, acordând o atenție specială orientării profesionale încă de la vârste școlare mici, consiliindu-i și modelându-i pe micuții elevi, se pot reduce, semnificativ, mai târziu, numeroasele cazuri de schimbări ale profesiei și implicit pierderile de timp, bani și energie care rezultă din abandonarea unei meserii.
În ritmul în care merge societatea, pe tinerii de astăzi îi așteaptă un viitor complex și schimbător. Tehnologia și schimbările sociale au transformat piața muncii, aceasta devenind mai dinamică, solicitând niveluri tot mai înalte de îndemânare.

„Alege un job pe care îl iubești și nu va trebui să muncești nici măcar o zi din viața ta.” -Confucius

Aptitudinile necesare pentru înțelegerea și navigarea în lumea muncii parcă nu au fost  niciodată atât de provocatoare, sau atât de importante. Toate aceste aspecte ridică întrebări pentru tinerii care încearcă să facă alegeri care să îi  ajute să trăiască o viață plăcută, productivă și semnificativă. Inevitabil, tinerii din sistemul școlar caută să afle răspunsurile la aceste întrebări de la profesorii de la clasă.  Răspunsurile primite sunt strâns legate de cunoștințele și experiența acestor profesori care, în multe cazuri, poate fi o experiență limitată în ceea ce privește ocuparea forței de muncă în afara sistemului educațional.

În mod inevitabil, toți consilierii de carieră au perspective limitate, dar astfel perspective pot fi îmbogățite atâta timp cât limitele lor sunt înțelese și experiența vorbitorului nu este prezentată ca singura opțiune de carieră.

Dar ce este cariera, până la urmă? Dacă ar fi să sintetizăm toate definițiile date acestui cuvânt în manualele de specialitate, ar rezulta faptul că noțiunea de carieră se referă la aspectele psihologice ce țin de aptitudini, aspirații, motivații individuale, corelate cu cerințele sistemului în care individul își desfășoară activitatea. Cel mai important aspect este cel al percepției individuale față de proprie carieră concomitent cu talentul personal și cu posibilitățile de realizare. (Șandru, 2018) Din perspectiva managementului resurselor umane, în sens tradițional, cariera profesională poate fi definită ca o înșiruire de etape în urma cărora un individ ajunge să ocupe o funcție importantă, bine plătită, prin care primește o recunoaștere socială.

Școala joacă un rol esențial în dezvoltarea carierei elevilor deoarece le influențează valorile, atitudinile și opțiunile de carieră. Profesorii, părinții și comunitatea în general au un rol esențial în a ajuta elevii să-și descopere interesele, aptitudinile și dispozițiile și să ofere modele. Fiecare profesor, indiferent de specializarea pe care o are, ar putea fi descris ca un educator de carieră.

Consilierea și managementul carierei se pot face chiar și la clasele școlare mici. Cum? Conducându-i pe micuții elevi spre conștientizarea și explorarea carierei – nu pe alegerea carierei. În clasele mai mari, atunci când cadrele didactice corelează conținutul curriculumului cu ocupațiile, îi pot ajuta pe elevi să vadă relația dintre învățare și câștiguri.

Activitatea de consiliere desfășurată de profesorii și managerii școlari în vederea pregătirii treptate a elevilor pentru integrarea de mai târziu în activitatea profesională este influențată și de factori externi școlii, cum ar fi: familia, influențele și modelele din jurului elevului, aspirațiile acestuia, mass-media,  etc.

Rolul profesorului și al managerului școlar în activitatea de consiliere și management al carierei se poate împărți în trei mari categorii: informare, predare/ organizare și conducere (management).

Rolul de informator de carieră – provocarea este de a prezenta decizii individuale într-un mod care nu sugerează că acestea sunt singura modalitate de a dezvolta o carieră. Rolul informatorului în carieră este unul valoros pentru a sprijini cariera unui tânăr aflat în plină dezvoltare, dar este diferită de rolul consilierului în carieră. Cariera informatorului oferă resurse și experiențe pe care o persoană le poate folosi dar are grijă să clarifice că nu este singura opțiune sau doar o modalitate de a construi o carieră. În cazul în care acest lucru se face bine, acesta va oferi tinerilor o oportunitate de a discuta viitorul lor cu un adult de încredere și de a le oferi exemple ale modului în care alții au gestionat provocările apărute.

Rolul de sprijin. De la profesorul de sprijin nu se așteaptă neapărat să rezolve problemele elevilor. El este cel care discută cu elevii atunci când aceștia au anumite probleme, provocări sau întrebări și îi ajută să  ia legătura cu profesioniști care sunt în măsură să îi ajute. Este important de reținut că rolul de profesor de sprijin nu este despre a deveni un  consilier de carieră necalificat. Profesorii trebuie să se simtă încrezători în conversații informale de carieră, semnând tinerilor limitele cunoștințele lor și referindu-se la  profesioniști în carieră, după caz.

Rolul de organizator – sprijină elevii să descopere ce implicații ale învățării  curriculumului ar putea fi utile pentru propria lor viață și carieră.

Unul din rolurile principale a unui manager școlar este de a conduce și dezvolta carierele angajaților astfel încât să contribuie la eficiența şi eficacitatea organizațională, iar acest lucru îl poate face prin:

• Evaluarea periodică a performanţelor angajaţilor;
• Facilitarea calificării, lărgirii şi îmbogăţirii cunoştinţelor angajaţilor (prin cursuri de instruire);
• Identificarea nevoilor organizaţionale viitoare de personal;
• Identificarea cunoştinţelor, abilităţilor şi intereselor personale a fiecărui angajat;
• Implementarea unor planuri de carieră; aceste planuri trebuie să integreze preferinţele şi punctele forte ale individului cu alternative viabile în carieră;
• Oferirea de informaţii legate de posturile libere ce apar în instituție şi perspectivele de avansare;
• Crearea unui climat organizaţional care să faciliteze comunicarea deschisă cu angajaţii.

Managementul carierei este procesul de proiectare şi implementare a scopurilor, strategiilor şi planurilor care să permită organizaţiei să-şi satisfacă necesităţile de resurse umane, iar indivizilor să-şi îndeplinească scopurile carierei lor. Altfel spus, managementul carierei vizează planificarea şi modelarea progresului angajaţilor în cadrul organizaţiei atât în raport de nevoile organizaţiei, cât şi în raport cu potenţialul, preferinţele şi realizările individuale ale angajaţilor.

Privit din punct de vedere al celor două categorii de interese, managementul carierei trebuie să răspundă celor trei scopuri generale :

• Să asigure satisfacerea necesităţilor organizaţiei în ceea ce priveşte succesiunea managerială;
• Să ofere angajaţilor cu potenţial instruire şi experienţă practică pentru a-i pregăti pentru nivelul de responsabilitate pe care ar putea să-l atingă;
• Să ofere angajaţilor cu potenţial îndrumarea şi încurajarea de care au nevoie pentru a şi-l fructifica şi pentru a face o carieră de succes în cadrul organizaţiei sau nu, conform talentului şi aspiraţiilor proprii. Într-o asemenea abordare, managementul carierei este înţeles ca un proces de proiectare şi implementare a scopurilor, strategiilor şi planurilor care să asigure organizaţiei satisfacerea nevoilor de resurse umane, iar indivizilor atingerea scopurilor propuse pentru carieră.

În concluzie, contribuția profesorilor este hotărâtoare prin modul în care ştiu să organizeze şi să stimuleze dorinţa şi ambiţia elevilor de a-şi îndeplini cu simţ de răspundere toate obligaţiile şcolare. A le insufla conştiinţa datoriei şi autocontrolul înseamnă a-i ajuta să-şi înţeleagă corect statutul de elev şi să dobândească un comportament adecvat. Învăţându-i cum să înveţe, cum să-şi organizeze munca, cum să-şi formeze priceperi, deprinderi şi atitudini corespunzătoare în activitatea de instruire, profesorii îi ajută de fapt să se integreze cu succes în colectivul şcolar şi să-şi găsească drumul propriu al autorealizării şi al autoformării.

„Dacă nu poți realiza lucruri mari, fă lucruri mici într-un mod extraordinar.” -Napoleon Hill

Referințe bibliografice:
1. Bălan, A. (2001). Consiliere educațională – ghid metodologic pentru orele de dirigenție și consiliere. Cluj-Napoca. Editura Ardealul
2. Butnaru, D. (coord.). (1999). Consiliere și orientare școlară. Iași. Editura Spiru Haret
3. Ghica, V. (1998). Ghid de consiliere și orientare școlară pentru orele de dirigenție. Iași. Editura Polirom
4. Păuș, V. (2017). Managementul carierei. Disponibil la adresa: www.academia.edu/12410783/2896033-Managementul-carierei. Consultat la 15 mai 2019
5. Șandru, V. (2018). Management și consiliere pentru cariera didactică.Casa Corpului Didactic, Vâlcea. Disponibil la adresa: www.ccdvl.ro/images/docs/MULTIMEDIA/mng_carierei/MG_cariera_didactica.pdf . Consultat la 15 mai 2019
6. Ticu, C. (2018). Managementul carierei profesionale. Disponibil la adresa: file:///D:/Downloads/Managementul_carierea_profesionale.pdf . Consultat la 15 mai 2019
7. Tomșa, Gh. (2001). Orientarea și dezvoltarea carierei la elevi. București. Casa de Editură și Presă „Viața Românească”