Ca profesor interesat de predarea creativă, și eu am observat că aceasta inițiază și chiar sporește angajarea elevilor în învățare. Clasa de elevi devine un colectiv în care lucrul imaginativ – individual și colaborativ – dezvăluie calitățile elevilor, aceștia ajungând să se simtă văzuți, fiind scoși din anonimat.
Schimbarea rolurilor în școală a fost semnalată de mulți ani. P.I.S.A. a introdus încă din 2012 un „domeniu inovator de evaluare” numit „rezolvarea creativă a problemelor”, care a devenit „rezolvarea problemelor prin colaborare” în 2015 și „competență globală” în 2018. (1)
Personal, am apelat mereu la modalități creative  pentru a dirija învățarea și a-i provoca pe elevi la parcurgerea acestui drum. Formarea unor obiceiuri de gândire creativă este un proces. Bill Lucas și Ellen Spencerau au pus împreună și au definit creativitatea și gândirea creativă „în termenul a cinci obiceiuri ale minții. Acestea sunt descrise prin adjective atribuite persoanei: curios, tenace, colaborativ, disciplinat și imaginativ.”

La prima vedere, apariția atitudinii de disciplină poate fi surprinzătoare, în aceste timpuri în care se clamează creativitatea înțeleasă, mai ales, ca lipsă de rigoare. Însă pentru a nu cădea în superficialitate și astfel să ne îndepărtăm de scopul activității noastre didactice, e necesar să ținem cont de disciplină.

De aceea, putem cultiva în clasă câteva obiceiuri, cum ar fi: autoreflexivitatea, artizanatul, îmbunătățirea și șlefuirea.

Exemplificare

Consider că (Auto)reflexivitatea poate fi cultivată în cadrul fiecărei ore. Îi putem provoca pe elevi să realizeaze conexiuni cu persoana proprie, cu familia, cu experiența lor de viață ș.a. Astfel, la Narativul literar, clasa a VI-a, urmărind competența 2.3, pe baza lecției Oracolul de Mircea Cărtărescu (3) elevii au avut de realizat hărți mentale care să aibă următoarele elemente de conținut: 1. Cuvinte necunoscute 2. Ideea transmisă 3. Citatul preferat 4. Asocierea cu mine 5. Emoția transmisă 6. Altele

Manieră de lucru: Am citit toate hărțile mentale, le-am corectat, le-am scris elevilor diferite remarci. Și mi-am făcut și eu o fișă pe care mi-am notat idei desprinse din hărțile lor, din care reproduc câteva: „Și eu îmi imaginez lucruri care nu sunt adevărate.” (P.S.) „Eu am ales acest citat, deoarece și eu sunt în aceeași situație: în clasa unde învăț, colegii râd când un coleg suferă.” (C.G.) „Am ales acest citat în special pentru că m-am gândit că o astfel de gândire, un astfel de mod de a privi fulgii de zîpadă, seamănă cu modul în care privesc eu diverse lucruri ce pot părea banale, dar, de fapt, merită mai multă atenție.” (B.A.) „Eu, dacă aș fi batjocorit, aș vorbi cu părinți și cu prefesoara.” (M.Ș.) „Mie nu-mi plac conflictele și încerc să le evit, pe cât posibil.” (C.B.) „Și eu am trecut prin multe situații neplăcute la școală.” (G.A.)

Observațiile notate de mine s-au referit la puterea imaginației și rolul ei în dezvoltarea societății de-a lungul timpului și au fost de apreciere și de recunoaștere a curajului copiilor respectivi, îndemnuri la asumare, implicare și toleranță. Am dat feedback specific, descriptiv fiecărui elev.

Din primele lor „produse”  părea că batjocura – tema textului – este și nu este, are și nu are legătură cu viața lor. Avuseseră libertatea ca fiecare să se axeze pe un aspect, la alegere.

Pe de altă parte, eu personal am simțit din plin urâțenia realității școlare surprinse de Cărtărescu, ce dezvăluia realitatea în frânturi, într-o scriitură fluidă, captivantă.

Mi-am propus să mă întorc la acest text și am reușit abia după trei luni.

Artizanat, îmbunătățire și șlefuire

Am gândit următoarea lecție de Redactare a textului scris (competența 3.3) și am avut ca puncte-cheie cinci întrebări, la care le-am solicitat elevilor răspunsuri scrise de 5-7 rânduri: 1. Ce fel de lume e prezentată în acest text literar? 2. Cum mă identific cu ea? 3. Cum e lumea mea? 4. Ce valori regăsesc în ea? 5. Ce înseamnă pentru mine acceptarea? Dintre aceste întrebări, am luat-o pe prima și am ascultat toate răspunsurile elevilor, după care am realizat harta răspunsului colectiv, eu pe tablă, elevii în maculatoare. Astfel, am putut observa care au fost similitudinile și care diferențele: Lumea descrisă în text este o lume școlară, din amintirile autorului, de pe vremea când era în clasa a IV-a. Un elev a surprins două tipuri dominante, unul fiind alcătuit din cei care batjocoresc. De asemenea, în descrierea realității școlare, au apărut termeni antitetici: o lume și amuzantă, și tristă, și cu batjocură, și cu susținere, și cu pozitiv, și cu negativ. Au denumit-o și prin cuvintele indiferentă și cu copii nemiloși.

Am observat că elevii au fost mai atenți la scriitură și la sugestiile ei. Dezbaterea din clasă i-a pus în postura de a se reîntoarce la text pentru a-și suține un punct de vedere.

Ca temă, le-am dat următoarea sarcină de lucru:  Scrieți un text pornind de la opera literară „Oracolul” de Mircea Cărtărescu, cu titlul „Fețele intoleranței” cu următoarele elemente de conținut: 1. Tema; 2. Lumea școlară; 3. Personajul-narator.

În următoarea oră, am realizat evaluarea temei în maniera deja cunoscută de elevii mei, pe care o denumesc evaluare intercolegială. Aceasta a cuprins observații legate de exprimare, de exemplu: să nu mai fie folosit „dar” în loc de „și”; dacă se începe cu plural să se continue cu plural; în loc de imperfect să fie folosit perfectul-compus ș.a. În privința conținutului, dintre cei 7 elevi ascultați, 5 au avut toate cerințele îndeplinite, unul a sintetizat lumea școlară în trei elemente-cheie: batjocura, prietenia și imaginația și unul a trecut foarte bine de la prezentarea generală la elementul particular. O singură elevă a formulat în cuvinte că „Fețele intoleranței sunt indiferența, neparticiparea la activități, excluderea, ignorarea.” (T.A.)

Pentru că urmează Școala altfel, le-am dat să transpună într-o aplicație digitală tema și o provocare, care sună așa: „Realizați un material video pe tema conexă textului literar „Oracolul” de M. Cărtărescu – „Fețele intoleranței”.
Cerințe de respectat:
1. Durata: 2-3 minute
2. Să fie muncă în echipă ( 7 echipe de câte 3 elevi. Voi vi le alcătuiți.)
3. Conținutul să aibă: a) idei b) emoții c) un citat din textul lucrat împreună de noi la clasă d) un element de originalitate (Ce ați avut la alte proiecte sub denumirea: Altele).
Termen: De realizat în Școala Altfel.
De postat în Padletul clasei
Notă: NU e temă obligatorie, e facultativă. Veți demonstra astfel: interesul pentru învățare, disponibilitatea de a lucra, felul cum aplicați cunoștințele și lucrul nostru împreună. Va conta ca lucru suplimentar.
Orice nelămuriri sau întrebări aveți, le rezolvăm marți. Spor!”

Concluzii

Ceea ce a pornit ca un demers didactic asumat de (auto)reflexivitate a inclus și artizanatul, îmbunătățirea și șlefuirea. Profesor și elevi, împreună, suntem pe drumul învățării, utilizând tehnici creative, aplicând modelul cvintuplu-dimensional al gândirii creative: curios, tenace, colaborativ, disciplinat, imaginativ. Astfel, ne formăm și disciplina creativității. Mai mult chiar, ne formăm ca spirite vii.

Bibliografie/ referințe
1. și 2. Bill Lucas și Ellen Spencer, Predarea gândirii creative Dezvoltarea elevilor și studenților care generează idei și gândesc critic , București, Didactica Publishing House, 2020
3. Florentina Sâmihăian, Sofia Dobra, Monica Halaszi, Anca Davidoiu Roman, Horia Corcheș, Manual de limba și literatura română Clasa a VI-a, București, Editura Art Klett, 2000.