„A fost odată…”, așa începe povestea fiecăruia dintre noi, cu aceste câteva cuvinte care ne poartă în alte lumi, lumi care la vârsta copilăriei par posibile, și cumva, ducem cu noi mai departe, pe măsură ce înaintăm în vârstă, această nostalgie a copilăriei pe care o regăsim doar în cămările ascunse ale minții noastre sau…în textele literare.
Cadrul didactic are astfel această fericită menire de a educa copilul, de a-l forma, de a-i deschide aripile și de a-i ghida zborul către cunoaștere, o călătorie care-l va ajuta să se descopere pe sine și lumea din jurul lui. Astfel, în cadrul orelor comunicare limba și literatura română, lectura, în general, și textele literare, în special, au un rol covârșitor în dezvoltarea competențelor elevilor și anume: receptarea și exprimarea de mesaje orale în contexte de comunicare, receptarea unei varietăți de mesaje scrise și redactarea de mesaje în diverse situații de comunicare.
Taxonomia lui Bloom în contextul instruirii diferențiate – de la teorie la practică
Diferențierea instruirii este modalitatea prin care profesorul adaptează procesul de predare astfel încât acesta să răspundă nevoilor, intereselor, stilurilor și abilităților de învățare ale elevilor. Implementarea unui program de instruire diferențiat presupune derularea mai multor etape de pregătire, de la evaluarea necesităților elevilor şi a resurselor, la planificarea, implementarea şi evaluarea lui.
Lecția de tip dilemă
Spiritul critic, deprinderea de a se informa înainte de a face alegeri, de a depăși automatismul gândirii în alb și negru, abilitatea de a cântări variabilele și consecințele posibile ale unei decizii, aducând argumente „pro și contra” sunt singurele „vaccinuri” prin care putem forma antigeni la epidemii precum fanatismul, dictatura, violența, discriminarea, polarizarea economică excesivă (săraci – bogați).
Învățarea prin investigare și prin argumentare aduce în centrul atenției perspectiva gândirii etice în toate domeniile. A recunoaște, a anticipa și a rezolva probleme de natură științifică, morală/ etică sau culturală sunt competențe necesare pentru îmbunătățirea capacității de luare a deciziilor prin negociere și de a le impune prin cuvânt și nu prin forță. Aceste strategii de tip rezolutiv stau la baza reușitei personale, dar au și un impact semnificativ asupra societății în diverse domenii. În acest sens, cultivarea „spiritului dilematic” la toate disciplinele devine o necesitate.
Stresul profesional la cadrele didactice
Deşi referirile la problematica stresului sunt foarte frecvente atât în limbajul cotidian cât şi în cercetarea ştiinţifică, încă nu există o definiţie universal acceptată a acestui concept. Se poate realiza o sistematizare a definiţiilor stresului în patru categorii: definiţii bazate pe răspuns, pe stimul, pe interacţiune şi cele tranzacţionale. Stresul profesional la cadrele didactice a fost subiectul multor cercetări în ultimii ani, iar cei care le-au realizat au identificat această profesie ca fiind una deosebit de stresantă (Chaplain, 2008; Guglielmi, Simbula și Depolo, 2009), chiar cea mai stresantă ocupație din lume (Tsutsumi et al., 2002). Chiar dacă predarea poate fi o profesie plină de satisfacții, mai multe studii au arătat că activitatea de predare depășește nivelul mediu de stres, comparativ cu alte profesii (Hakanen, Bakker și Schaufelli, 2006). Stresul profesional afectează 70-89% dintre educatorii din întreaga lume (Sukumar & Kanagarathinam, 2016) și cel puțin 30% dintre aceștia prezintă simptome distincte de burnout (Capel, 1991).
Dincolo de predare, învățare și evaluare, o incursiune în starea de bine a profesorului
Starea de bine reprezintă un sentiment de satisfacție, de împlinire și de echilibru în diverse aspecte ale vieții. Ea include atât aspecte emoționale și psihologice, cât și aspecte fizice și sociale. Starea de bine emoțională se referă la sentimentul de fericire, de bucurie și de mulțumire în viață. Este legată de capacitatea de a gestiona emoțiile și de a avea o atitudine pozitivă față de viață. Starea de bine psihologică implică o bună sănătate mentală și o mentalitate optimistă. Persoanele care se află în această stare se simt mai puțin stresate, mai puțin anxioase și mai rezistente la diversele provocări și dificultăți ale vieții. Starea de bine fizică se referă la un corp sănătos și rezistent. Aceasta include o nutriție adecvată, un stil de viață activ și echilibrat, precum și o stare generală de sănătate bună. Starea de bine socială se referă la calitatea relațiilor și conexiunilor interpersonale. Persoanele care se simt în starea de bine socială au relații pozitive și armonioase, se simt conectate la alte persoane și beneficiază de sprijin social.
Situația copiilor cu cerințe educaționale speciale la nivelul județului Iași, în perioada 2017-2023 (Studiu)
Conform Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție prin cerinţe educaţionale speciale (CES) se înțeleg necesităţile educaţionale suplimentare, complementare obiectivelor generale ale educaţiei, adaptate particularităţilor individuale şi celor caracteristice unei anumite deficienţe/ dizabilităţi sau tulburări/ dificultăţi de învăţare ori de altă natură, precum şi o asistenţă complexă (medicală, socială, educaţională etc.)
Numărul elevilor cu cerințe educaționale speciale încadrați în învățământul de masă la nivelul județului Iași a înregistrat o creștere în perioada de referință 2017-2023, în timp ce numărul profesorilor itineranți de sprijin a cunoscut o foarte mică creștere.
Dezvoltarea limbajului la copiii cu tulburare de spectru autist
Copilăria este o perioadă dinamică şi are un rol foarte important în dezvoltarea optimă a copilului, fiind necesară pentru înţelegerea şi asimilarea diverselor structuri. Fiecare etapă a copilăriei cuprinde anumite achiziţii şi evoluţii ale copilului. O disfuncţionalitate apărută în copilărie poate duce la o tulburare de natură somatică, psihologică sau chiar psihică. Primii ani de viaţă, deşi nu sunt prezenţi, în mintea noastră, în mod conştient, au rolul de a învăţa marile achiziţii specifice acestei perioade: dezvoltarea motricităţii, a limbajului şi a gândirii logice.
Efectele cognitive ale educației muzicale. Efectele de transfer ale activităților muzicale
Învățarea muzicii are efecte pe termen scurt și lung asupra performanțelor cognitive și a funcțiilor atenției. Numeroase studii au demonstrat impactul activităților muzicale asupra abilităților lingvistice, a performanțelor matematice sau a unor abilități sociale la niveluri ridicate. Interacțiunea dintre educația muzicală, vorbire, atenție și disciplină a fost deja dovedită și considerată de la sine înțeleasă de către marii gânditori greci antici (Gergely, 2020).
O altfel de pregătire pentru școală
Călătoria vieții poate fi interesantă, fascinantă, dar în același timp și cu multe dificultăți ori încercări. Adultul este cel care însoțește copilul, până la o anumită vârstă, în această aventură a descoperirii sinelui, a învățării și a conștientizării. Dezvoltarea psihică, a comportamentului, a intelectului și dezvoltarea socială a copilului se află în mâinile adultului, care are o sarcină importantă, dar și o mare responsabilitate. Părintele și educatoarea au menirea de a-i construi, consolida, îmbogăți psihismul și, ulterior, de a-l seconda pe copil în eforturile lui de a lua piept cu lumea înconjurătoare.
Perspective transdisciplinare în evaluare la limba și literatura română
Existenţa unor perioade sensibile ale dezvoltării personalității elevilor impune o atenţie sporită referitoare la procesul de organizare a învăţării, astfel încât aceasta să devină eficientă, provocându-le elevilor experienţe educaționale relevante: spiritualitate – ca dimensiune a umanității şi a sistemelor naturale, durabilitate – conştiinţă a unei ecologii generale – şi transdisciplinaritate – ca experienţă de transformare. Dialogul cu tradiţiile populare şi cosmologia filosofiei indoeuropene străvechi este un nucleu în relaţia dintre spiritualitate şi transdisciplinaritate în măsură să stimuleze achiziţiile cognitive ale tânărului. Privită din această perspectivă, evaluarea prin proiect răspunde pe deplin exigenţei formulate datorită faptului că: rămâne o experienţă relevantă ce confirmă întotdeauna existenţa acelor abilităţi care să-i permită elevului realizarea unei lucrări originale, complete, bine realizate, conform cerinţelor date; reprezintă întotdeauna un excurs atractiv şi semnificativ ce stimulează creativitatea şi dorinţa de a proceda în aşa fel încât produsul final să aibă o ţinută demnă de a răsplăti pe deplin efortul depus pentru a-l realiza. Interesul elevilor pentru acest tip de evaluare nu este unul simulat, ci este unul real. Această lucrare descrie experienţa unui proces de evaluare transdisciplinar, având ca loc al spiritualităţii în scopul durabilităţii Colegiul Național „George Barițiu” din Cluj-Napoca.